Dacă privești scorul de trei la zero la general, crezi că Steaua a câștigat ușor. Dacă ai văzut aseară meciul chiar din tribunele Național Arena, te gândești cui să dai șpagă ca să iasă Gigi și Meme de la mititica. Se pare că sunt singurii care pot revigora echipa. Cu Stromsgodset, steliştii nu s-au făcut de râs. Corect! S-au făcut de plâns. Mai ales când te gândești că au jucat cu niște semi-amatori care au acasă teren sintetic, deci din plastic precum figurile lui Tănase în iarbă.
Meci chinuitor. Pase greșite. Strângeri de sfinctere la situații de gol ale norvegienilor. Tabelă albă la pauză. Ultraşi plini de bipuri. Si totuși, nu trebuiesc uitate fazele frumoase. Iar urâțenia gestului lui Sânmărtean, care nu și-a salutat antrenorul în momentul schimbării, ar fi prima. Fotbalistul s-a dus direct la cabine. Pesemne că făcea pe el și a ținut 59 de minute, cât a stat în teren. Nu poți să joci cu vezica plină, frate. Just! Și altă fază? Păi, când Râpă dă pase anapoda la portar. Noroc cu Arlauskis, că ne scoate din râpă cu intervenții perfecte.
Doi la zero cu o echipă din fața blocului e similar cu o partidă de șah între Kasparov și tipul care mi-a văruit casa. Unul e șahist, iar celălalt? Celălat e un prieten. Stanciu și Râpă, marcatorii golurilor, au declarat că norvegienii au fost o echipă grea. Fals! Steaua a fost o echipă ușoară. Iar dacă de ăștia am trecut, atenție la kazacii de la Aktobe. Adevărat, nimeni n-a auzit de ei. Poate că sunt niște nimeni. Dar să rămânem vigilenți. Ar fi păcat să spunem că au câștigat pe merit. Cine? Nimeni. Hai, v-am pupat, mă duc să strig din tribună. Cum ce? Înjurături, când nu merge echipa și "Campionii, campionii!" atunci când dăm gol. 'Ai dreacu ipocriți!' Fani, bă, fani! Forza Steaua!
