Acum doi ani, pe vremea asta, o generaţie întreagă de loaze tremura de spaima “zbirului” Funeriu. Între timp, loazele s-au mai relaxat şi aşteaptă cu încredere să-şi ia diploma de bacalaureat, nu de alta, dar să aibă şi ele o calificare când s-or angaja la şaormerie. Am încercat să discutăm cu “zbirul” Daniel Funeriu despre politică, educaţie şi, în general, despre viitorul unei generaţii care, chiar şi dacă o să ia bacul, e cam dusă cu pluta…
Mişcarea Populară a luat 6% la nivel naţional, dar Daniel Funeriu a luat 18% la Timişoara. Dacă Banatu-i fruncea, de ce nu-i şi Funeriu în fruncea partidului?
Pentru că m-au votat doar 22% dintre membri de partid. Eu am crezut că sunt bun să fiu președuntele PMP, dar vreo 78% dintre cei de la congres nu au crezut asta. Eu am crezut în „Yes, we can”, ei au zis „No, you can’t”. Mi-am făcut campanie cu mere și strâns de mâini. Ce a fost însă fain a fost însă faptul că am pupat toate membrele PMP! Uneori și două-trei deodată! Nu m-au refuzat la pupături, deşi e drept că nu m-au votat chiar toate. Ca să vezi!… Oricum, mergem mai departe.
Doamna Udrea a spus că PMP nu-i partidul celor cu doctorate la Sorbona. Asta-i mânie proletară sau invidie de absolventă de particulară?
Cred că niciuna, nici alta. Doi dintre cei cinci membri fondatori ai PMP au doctorate la Sorbona și unul are doctoratul dat la Paris. Uite, eu, de pildă, am doctorat la Strasbourg, nu la Sorbona. De fapt întrebarea este: cine e mai în măsură să fie convingător în politică: oamenii cu „doctorate la Sorbona” sau cei fără? Cred că în anumite medii sunt mai convingători cei cu „doctorate la Sorbona”, în alte medii alții, și așa mai departe. E nevoie însă de toată lumea și e important nu doar să ai un mesaj convingător către electorat, ci și să ai şi purtătorul de mesaj potrivit. Iar eu mi-am dat seama de asta pe viu, în campanie la Timișoara, și m-am adaptat. Oricum, nicio linie de falie într-un partid nu e bună. Aici este, de fapt, o dublă capcană. Pe de o parte, există o capcana în care cad cei care nu au avut șansa unor studii de „mega-top”. Aceşti oameni nu înțeleg întotdeauna cât de mult pot aduce cei cu „doctorate la Sorbona”, chiar dacă „nu pupă babe în piață”. Pe de altă parte, apare capcana în care cad unii (şi sublinez, unii!) care răspund, la orice întrebare cu „știți, eu am studiat la Harvard, așa că e firesc să am dreptate din start”. În ceea ce mă priveşte, nu am spus niciodată „clasa pregătitoare e bună, credeți-mă pe cuvânt pe mine, pentru că sunt cel mai tare cercetător din lume în domeniul micromatrițelor enzimatice”. Cu toate astea, am salvat 60.000 de copii pe an de la abandon școlar pentru că am ascultat cu răbdare ce a spus o comisie de experți, comisia Miclea. Dar eu sunt poate mai neobișnuit pentru că, până la urmă, tot copilul crescut la Săvârșin rămân, chiar dacă am cercetat la Tokyo… De fapt, cred că e o dublă inadecvare, pe care, dacă o intuiești, nu cazi nici în prima, nici în a doua capcană. Mai trebuie să treacă ceva ani până ne mai relaxăm un pic. Dar, vorba aia, I am cool…
Cine-i de vină pentru faptul că Dreapta nu-i unită?
La această întrebare nu am altă soluţie decât să vă dau un răspuns real, dar anost: Călin Popescu-Tăriceanu. Dacă în 2005 Partidul Naţional Liberal se unea cu Partidul Democrat, așa cum se discutase, acum aveam o dreaptă unită și puternică. Repet, pentru că ştiu că revista dumneavoastră are un anumit profil, aş vrea să dau un răspuns mai haios de atât, dar nu pot. Pe dreapta sunt mulți politicieni-artiști, spre deosebire de PSD, unde sunt „heavy dudes” ai politicii, niște specimene reptiliene, de un pragmatism sofisticat, letal uneori. Fiindcă tot vorbirăm de intelectuali versus politicieni: poate un firav intelectual înlocui un „heavy dude” politic? That is the question… Între pesediști există un liant foarte puternic, care nu există între oamenii de dreapta: culpa comună.
Credeţi că, până la urmă, Dreapta va avea un candidat unic sau în turul doi vom avea de ales între Ponta şi un alt om de stânga? Ori chiar între Victor Ponta şi Viorel Ponta, că tot îi place lui să se dedubleze?
În turul doi de la prezidenţiale va intra candidatul PSD împotriva unui candidat ne-PSD. Sper că acesta din urmă va fi Cristian Diaconescu, care poate strânge atât bazinul anti-PSD, dar poate lua şi voturi din bazinul mai neutru față de PSD. Există deci şanse să nu câștige PSD.
Anul trecut, rata de promovare la Bac a fost mult mai ridicată decât atunci când eraţi ministru. Au fost elevii mai deştepţi sau a făcut cinste Pricopie?
Mai ridicată, dar nu cu mult mai ridicată. În 2011 și 2012 a fost o rată de promovare de 43%, în 2013 a fost undeva pe la 55%. Rezultatul se datorează unui amestec de motive: copiii au învățat mai bine pentru că s-au prins că nu ține cu furtul, dar și subiectele au fost mai simple. De altfel, PSD a și dat ordin pe unitate: să se relaxeze standardele.
Va reuşi Ponta să împlinească visul lui Ceauşescu – „niciun român fără bac la bază”?
Ponta are alt vis: niciun roman fără doctorat plagiat. El, personal, şi-a îndeplinit visul şi așa au făcut și mulți PSD- iști. Ponta e mai sofisticat decât Ceaușescu, are resurse mult mai mari și de aceea mai periculos.
„Ţara te vrea prost” e doar un şlagăr rock sau a devenit politică de stat?
Din păcate, cel puţin în Parlament nu mai e un „șlagăr”, ci o realitate… Când ai proști în Guvern, în Parlament, firește că asta se răsfrânge asupra societății. Cred că foarte mulți oameni din clasa politică actuală sunt de slabă calitate.
Ne pleacă din ţară pe capete medicii, profesorii, olimpicii. În ritmul ăsta, cine mai rămâne să plătească pomenile electorale pentru asistaţii care rămân?
Mai rămân, să ştiţi, mulți oameni de treabă. Iar în toată povestea asta, am putea vedea totuşi și o infimă parte bună: mai bine furnizăm Europei medici decât căpșunari!
Aţi fost ministru al Educaţiei. Aveţi vreo speranţă că, peste ani, elevii de azi nu vor ajunge şi ei să pupe microfoanele ca pe sfintele moaşte?
Da, personal sunt optimist că nu se va ajunge acolo.
Îl mai poate opri cineva pe Victor-Viorel din marşul triumfător, cu barca, spre Cotroceni?
Da: un ac. Ponta este ca un balon cu aer cald: foarte fragil, dacă știi cum să-l dezumfli. Iar din cursa lui spre Cotroceni, pe Ponta îl poate opri un om cu nervii tari, neșantajabil, cu substanță și care știe și să facă seminarii la universități, dar și să dea la gioale în stradă.
Şi în final o întrebare de CV: unde vă vedeţi peste cinci ani: ministru în România sau refugiat politic în Congo?
Niciuna, nici alta. Când îmi planific viața mă gândesc la fericirea mea, nu la ce scrie în CV. Mi-am învins „moara hedonistă” de mult. Peste cinci ani mă văd în Happyland. Fericirea e în tine, nu în afara ta. Cine își caută fericirea în afara propriului său echilibru trebuie să dea o tură în Extremul Orient. Poate se resetează. Dar până atunci, vine vara, s-o trăim deci la maximum…
