Apărând pensiile fabuloase ale unei elite privilegiate nu te mai poți numi urmaș de drept al Brătienilor, martiri, ci fiu de suflet a unei minorități (de tip FSN-ist) desprinse de cruntele realități cu care se confruntă omul de rând. Este dilema cu care se confruntă chiar prim-ministrul țării în momentul în care în mod surprinzător chiar PSD-ul pare să facă primul pas legislativ în ceea ce privește eliminarea pensiilor speciale.
După ce încă de vineri PSD s-a angajat să convoace Parlamentul într-o sesiune extraordinară propunând eliminarea sau, în cazul în care CCR va declara legea neconstituțională impozitarea tuturor pensiilor speciale, liderul dreptei Ludovic Orban a avansat duminică conform Cotidianul o nouă variantă care în mod șocant vizează doar pensiile parlamentarilor. Liberalii dau o semn al neseriozității întrucât eliminarea tuturor pensiilor speciale a fost dezideratul folosit în coalizarea dreptei pentru moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă, dar și un puternic slogan electoral atât în alegerile europarlamentare, cât și în cele prezidențiale.
Mai mult, liberalii par incapabili să livreze și majorarea promisă a alocațiilor deoarece într-un nou interviu acordat Hot News duminică prim-ministrul a precizat că demersul nu este o necesitate la acest moment întrucât ar putea afecta economia pe termen lung și se pare că firul cu Palatul Cotroceni s-a rupt întrucât încă din 14 ianuarie președintele Klaus W. Iohannis, susținut pentru al doilea său mandat chiar de PNL a promulgat o lege pentru dublarea (!) alocațiilor.
Chiar îmi este greu să înțeleg filozofia politică urmată în acest moment de noii ideologi ai liberalismului românesc, personaje care din păcate doar se vor a fi fără succes moștenitorii laurilor Brătienilor. Am ajuns la concluzia că cel mai probabil noul „mare PNL”, format prin fuziunea foștilor USL-iști (dintre care și Iohannis care a fost propus pentru funcția de prim-ministru chiar de Crin Antonescu în 2014) și PDL-iștii renegați de Traian Băsescu în frunte cu Vasile Blaga nu pot reprezenta memoria lui Radu Câmpeanu și de altfel ce ar fi spus acest titan al democrației dacă i-ar fi văzut?
Din păcate PNL este astăzi angrenat într-un război în Parlament, miza lui fiind anticipatele și alegerile locale în două tururi și nu rezolvarea problemelor din mediul socio-economic care afectează mulți români, nu că PSD-ul ar fi fost mai bun, dar totuși ne-am fi așteptat de la altceva din partea unui guvern de dreapta care a promis românilor că vor trăi în sfârșit într-un stat normal. La alegerile prezidențiale de acum doar câteva luni milioane de români s-au deplasat la urne cu această credință în suflet, mulți alții s-au simțit lipsiți de opțiuni reale și empatizez cu sentimentul lor pentru că în fine și eu m-am aflat într-o situație asemănătoare. La televizor observi declarații ale marilor lideri politici ai zilei, dar sunt doar cuvinte în vânt, incapabile să schimbe ceva dacă nu sunt însoțite de fapte.
Mai rămâne de văzut reacția celor de la USR și Plus care merită creditați cu faptul că au fost primii care au lansat în sfera publică prin inițiativele lor cetățenești ideea eliminării pensiilor speciale. Ele au reprezentat un motiv pentru care mii și mii de români de la sat și oraș s-au alăturat unei ample mișcări care vedem că astăzi a reușit să schimbe ceva, dar vedeți dvs., nu prin miting-uri desfășurate de-a lungul și latul unui an se pot rezolva treburile zilei, deși este un gest admirabil, ci prin voința oamenilor politici din această țară, politicieni care s-au angajat într-un contract social cu poporul atunci când și-au asumat mandatul și este crucial să și-l respecte.
Să ne fi pierdut complet încrederea în tot ceea ce reprezintă clasa politică actuală?
