În vreme ce la Bucureşti demnitarii se dau de ceasul morţii să dea cât mai frumos în poza cu duduia venită de la Centru, Victor Ponta a dispărut, la propriu, ca premierul în ceaţă, plecând într-o direcţie necunoscută. Unii zic că şi-ar fi luat bilete în Atlantida, alţii că ar căuta pietroaie pe pârtie, prin Austria, alţii că ar fi căzut într-un WC, la Antena 3 şi acum pluteşte, printre doi-doi, la Glina, alţii că fi mers în Coreea de Nord, să sufle în lumânările aniversare alături de Kim Jong-Un, ca un veritabil Kim Jong-Doi ce este.
Deocamdată nu a fost difuzată la televizor fotografia lui Viorel, însoţită de explicaţia: „A dispărut de acasă tânăr major, cu handicap psihic minor (mitomanie). La data dispariţiei era îmbrăcat cu un trening roşu, cu înscrisul „Votăm USL! 2012 – Anul Victoriei”, adidaşi marca Huan Wei şi fes alb, cu moţ. Răspunde la numele de Victor, Viorel, Parşivel, Dottorel sau Titi (de la Titulescu). Persoanele care-l găsesc sunt rugate să-l păstreze.”
De fapt, dispariţia nici nu va fi anunţată vreodată, fiindcă, veţi vedea, mâine-poimâine premierul o să reapară, proaspăt ca un pampers nefolosit, şi-o să ridice din umeri: „Ce? S-a întâmplat ceva? Nu ştiu, n-am văzut, n-am aflat, n-am auzit”. Aşa cum a făcut ori de câte ori ciracii lui au comis o măgărie pe care el a fost prea laş să şi-o asume. La drept vorbind, Ponta o fi el ticălos şi laş, dar prost nu-i deloc. El este unul dintre puţinii politicieni, alături de Talleyrand, care a înţeles avantajele fugii de răspundere.
Iar dacă Talleyrand era specialist în aruncatul pisicii moarte în curtea altora, Ponta este expert în aruncatul Pisicului viu (adică a lui însuşi) pe unde se nimereşte, doar-doar să scape de presiuni. Dacă soluţia ar fi fost adoptată şi de alte figuri din istoria României, acum eram departe. Numai gândiţi-vă la Decebal: în loc să-şi taie gâtul, ca prostul, punea un afiş pe Sarmisegetuza: „Sunt plecat la o şedinţă foto cu Ponta. Reveniţi mai târziu” şi scăpa. Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare sau Vlad Ţepeş puteau proceda la fel: cum se anunţa că năvălesc turcii, cum trebuia să trimită sultanului solie: „Nu mai veni, bă, că suntem plecaţi în concediu de odihnă la băi şi vii degeaba”.
Mihai Viteazul ar fi trăit şi acuma şi ar fi fost coleg de bancă cu Valerică Zgonea dacă, în loc să iasă ca fraierul din cort, să-l înjunghie Basta pe la spate, punea pe uşă plăcuţa aia de hotel cu „Do not disturb!” şi lăsa vorbă străjerilor că momentan e în delegaţie la împăratul Rudolf. Nu mai vorbesc de zecile de fanarioţi maziliţi de sultan: niciunul n-a fost şmecher ca Ponta, să se dea rănit când venea capuchehaia să-l scurteze de cap. Cuza, dacă avea şi altceva în afară de femei în creierul ăla genial, ar fi plecat, cu tot cu amantă, la schi, în Austria, decât să stea în dormitor şi să-i pună monstruoasa coaliţie sula-n coaste.
În fine, Ceauşescu, dacă era într-adevăr oltean şmecher, nici de-al dracu’ nu se lăsa prins, ci-l suna pe tovarăşul Iliescu, cerându-i să nu-l mai deranjeze, că e plecat în Cuba, la tovarăşul Castro şi se-ntoarce abia peste 23 de ani, sub un nume fals: Victor Ponta.
Exclusiv online
