Azvârlit peste zidul Cotrocenilor nu de propriile merite, ci de un tsunami al nemulțumirii populare cum România nu mai cunoscuse de-un sfert de veac, Iohannis a promis, încă de la început, că va fi un președinte ”altfel”. Și de-aia l-au și votat românii: că se săturaseră de bolșevici ca Iliescu, de bolovani amorfi ca Milică, de zurbagii sensibili la dame blonde ca Băsescu. L-au votat pe Klaus ca nu să iasă Mickey Mouse, l-au votat fiindcă era sas, și nu mitic, luteran convins și nu ortodox de cumetrie, de-a dreptul mut și nu un palavragiu mitoman ca Ponta. Și cu ce s-au ales?
Cu un președinte care e, într-adevăr, altfel. N-auzi de el zile întregi, de te și-ntrebi: nu cumva o fi crăpat prin Palat, de nu mai dă un semn de viață? Iar când totuși auzi, te gândești că mai bine ar fi fost să nu fi auzit. Pentru că România lucrului bine tăcut parcă e mai bună decât cea a lucrului făcut praf. În loc să ia atitudine împotriva criminalilor tăietori de păduri, el nu a vrut să promulge o lege care ar fi lovit în interesele lor, sugerând astfel că ar avea cine știe ce interes în afacere, deși poate că n-a luat un sfanț de la austrieci.
În aceeași problemă, ipocritul Ponta, care girase, sub Năstase, defrișarea sălbatică a pădurilor, s-a arătat extrem de indignat, de parcă nici usturoi nu mâncase, nici gura nu-i mirosea, condamnând cu vehemență distrugerea codrului, frate cu românul mândru că e român – adică cu el. Acum, lucrurile s-au repetat cu mediocritatea umilă Horodniceanu, pe care-l recomandă pentru șefia DIICOT nu vocea și talentul său – cu desăvârșire nule – ci familia mafiotă de la Iași.
Am sperat că, amânând numirea, Iohannis îl va respinge până la urmă pe acest slugoi politruc. Dar nu, președintele s-a întâlnit cu el, s-a lămurit, probabil, că homunculul e mediocritatea întruchipată, deci nu va face niciodată pe Cattani sau pe Eliot Ness și l-a numit în funcție. Și poate că tocmai ăsta a fost scopul lui. Având exemplul lui Băsescu, suspendat de două ori pentru că s-a opus tăvălugului uselist, Iohannis nu vrea să riște să piardă slujba călduță, vizitele în străinezia, țiitorii de palton și toaletele Primei Duamne, așa că a făcut pactul cu diavolul rânjit de la Palatul Victoria și cu dracii împielițați din Parlament și cu toți politicienii mitici care i-ar putea amenința mandatul, doar ca să aibă liniște cinci ani la Cotroceni. Deși neamț prin origini, Iohannis pare că s-a îndrăgostit de vechiul proverb românesc ”capul plecat de suspendare nu-i vizat”.
Ceea ce, probabil, uită el, e că și Ceaușescu a avut de partea sa Partidul, guvernul și toată Marea Adunare Națională, dar și-a înstrăinat poporul și-ați văzut ce-a pățit. Ghinion!
