Clipul „Libertate în fiecare zi,” distribuit pe toate televiziunile, avându-l pe Mihai Şora în rol principal, a stârnit dezbateri aprinse. Producătorii de la Papaya Advertising, conectaţi la mulţi bani publici, nu au urmărit să vândă mai multe televizoare, să pună mai multe degeţele pe touch-screen-ul cu scoruri mari, să umple inboxul companiei de vânzări cu noi clienţi, ci să ne transmită, nouă celor neînchinaţi la cultul zeului Mercur, că sistemul nu se dă bătut.
Dacă inteligenţii pădurii l-au scos din pălărie pe Toader Paleologu şi rezerviştii pe Mircea Diaconu, bătălia electorală nu putea fi lăsată doar între titanii scenei: Iohannis şi Dăncilă. Şi aşa a apărut aptul necombatant Mihai Şora. Pentru că prezenţa lui trebuia suplinită, s-a scos în rol principal pălăria sa erectă.
Emag, fericitul posesor al clipului despre libertate, a fost lansat pe piaţă de Sebastian Ghiţă. Acum el nu mai e. Locul lui e luat de Naspers, o companie cu multe proiecte media. Sigur că miliardarii cu afaceri în Rusia sau CEO-ul român Iulian Stanciu nu pot fi acuzaţi că au avut timp să citească memoria indignărilor de comandă. Prea ocupaţi cu memoria caselor de marcat, nu au sesizat fenta creativilor de la Papaya Advertising. Acţiunea lor e de tip teeasing. Ţin vie imaginea profetului pentru apocalipsa promisă.
Papaya a fost mai întâi cu CEC-ul la plic, pentru ca apoi să lase angajaţii pe stradă pentru a protesta împotriva partidului stat. Legătura dintre creativii şi creatorii mişcărilor de stradă e bănuită.
La referendumul pentru familie au produs clipul de stat acasă. ”Pentru ca răul să triumfe, e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”, era mesajul producţiei, care îi îndemna pe tineri să nu voteze la referendum, pentru că familia tradiţională e răul, iar parteneriatul civil ar fi visul oamenilor buni.
Ce nu s-a spus, dat s-a ştiut, organizaţiile elgibitiste au pus osul la finanţarea producţiei de hai liberare de familia tradiţională.
Intenţia lor era ca imberbului cu mânuţa (in)justiţiei de carton în mână să i se arate că trebuie să creadă că libertatea e acea acţiune dintre un joint şi un sutien rupt în faţa guvernului, prin care poate să facă în grup ceva ce nu poate face singur acasă.
Între o vară toridă şi o linişte vegetală, papayiştii l-au scos din casă pe Mihai Şora pentru a le arăta tefeliştilor că icoana e încă vie.
Ţinerea lui în vitrină e pentru învierea armiei barniste. Candidatul USR-ist şi-a cam pierdut apetitul de luptă, după ce Iohannis a luat creme-de-la-creme-ul luptei cu ciuma roşie. Habarniştii de politică o cam bâjbâie printre alte jetoane. De aceea s-a scos în loc de Eminescu, Şora, la înaintare, acel Şora-cool. Pentru învârtoşarea lascivei indignări e scoasă vârtoasa pălărie de filosof, nu pentru a vinde mai mulţi castraveţi grădinarilor sau mai mulţi pamperşi celor din azile.
Nu poţi cumpăra cât pot ei vinde. Ar fi şlagărul toamnei.
