Tovarășul Putin este țarul modern al unei Rusii învechite. O Rusie care aduce foarte mult cu țările părăsite din timpul Războiului Rece, care i-a dat ascultare țarului de la Moscova și s-a aruncat cu capul fix în găleata plină de pești pirahna a UE. Acum are de suferit ca națiune, în timp ce războinicul numărul 1 al Uniunii Sovietice se reazămă disperat de drapel, strigându-și camarazii de arme care oricum nu îi vor răspunde; Tovarăși, mazăr Rașa ne cheamă! Vă cheamă cu aceeași căldură cu care a chemat și dezastrul aviatic din estul Ucrainei, presupun.
În situația actuală, Rusia nu se află într-o situație prea verde. Izgonită din orice grup politic pe motiv de hoție și dezechilibrare mintală, condusă de un om care face prea mult judo și prea puțină dreptate, țara lui Ivan cel Groaznic ar putea să lase liniștită renumele de putere mondială și să-l adopte pe cel de laborator științific. Un laborator care a adus pe linia de producere hibrizi ca Putin și Rogozin: Terminatori când vine vorba de armament militar, mielușei când se amestecă în vorbă America. Experimente genetice care ar putea să o transforme și pe oaia Dolly într-o Joiană cu mitralieră în mână, care să-și ia coada la purtare și să se îndrepte, cu un picior pe malurile Mării Caspice și celălalt pe troienele Siberiei către vestul necunoscut al Europei.
Vânturile dinspre Asia au împins Rusia Europeană spre treptele superioare ale Vechiului Continent, unde își odihnesc pișerele Germania, Franța și Anglia. Bănuiesc că aspiră la beneficiile unei relații de prietenie cu America. Că de, vorba aia: Dă-mi un burger, ca să ți-l servesc cu o vodcă și să fim din nou prieteni. Fiindcă, negreșit, Rusia vrea doar să iasă din nou teafără din capcana pusă, pe bună dreptate de conspiratorii europeni. Atât și nimic altceva.
