Una dintre puținele voci rebele din PNL, Ludovic Orban rămâne un liberal meloman, deloc dispus să cânte după partitura altora.
Rep.: Sunteți din Brașov, dar candidați taman la București. Ați fugit ca să vi se piardă urma sau ca să urmați turma?
Ludovic Orban: M-am mutat în București împreună cu fratele meu, urmându-l pe fratele meu și din cauza faptului că eram student la SNSPA. Așa s-a întâmplat. Am ajuns la București. Dar am ajuns demult… din ’91.
Rep.: Și că veni vorba de Brașov, nu vi se pare că promisiunile electorale ale USL aduc a brașoave?
L.O.: Nu. Mi se pare că în această campanie se fac cele mai puține promisiuni, comparativ cu toate campaniile de după 1990. De fapt, nu mi se pare, așa este. Sunt mult mai circumspecți candidații și formațiunile politice în promisiunile electorale.
Rep.: Cum se face că, deși aveți în partid o mulțime de motocicliști și de șoferi foarte pricepuți (inclusiv dvs.), dați mereu prioritate de stânga?
L.O.: Aici nu ați nimerit. Nu dau prioritate de stânga. Aici ma refer la mine… eu nu ofer prioritate de stânga.
Rep.: Ce vă inspiră colegul dvs. de alianță Ion Iliescu?
L.O.: E un om aflat la o vârstă înaintată, un om care a devenit, poate, mai înțelept la vârsta la care a ajuns și un om care nu mai are, de fapt, influență reală în viața publică și în deciziile politicienilor. Sunt convins de asta.
Rep.: Sunteți perceput ca un om de viață. Ce preferați: bere sau tărie? Blondă sau brună?
L.O.: N-am nevoie de niciuna ca să mă bucur de viață.
Rep.: Vă place mult chitara. Cărei femei din politica mioritică i-ați dedica o serenadă?
L.O.: A trecut vremea serenadelor. Nu mai cânt serenade, am cântat odată, acum sunt căsătorit.
Rep.: O serenadă nu trebuie să însemne ceva mai mult decât o serenadă…
L.O.: Serenada este o declarație de dragoste făcută sub balcon.
Rep.: Dar înainte, când era vremea serenadelor, cui i-aţi fi dedicat-o?
L.O.: (rade) În niciun caz Monicăi Macovei.
Rep.: În USL e o modă să-ți pui secretara candidată. Secretara lui Ludovic Orban ce face, rămâne fără coledzi?
L.O.: (râde) Nu o să vedeți secretara mea candidată.
Rep.: Dacă ați fi pus să alegeți între Becali și Dan Diaconescu, pe cine ați alege?
L.O.: Pe niciunul. La fel cum am făcut, de exemplu, în 2000, când aveam de ales între Iliescu și Vadim și am preferat să nu mă duc la vot.
Rep.: În ultima vreme, liderii PDL vă tot trimit bezele. Dacă vă iubiți, de ce nu vă luați?
L.O.: (râde) Nu prea îmi trimit, nu mi s-a părut, nu mie, mai degrabă se interpretează, nu cred că eu sunt destinatarul individual al vreunor bezele din partea celor de la Partidul Democrat. Pe de altă parte, așa cum și în alte partide am avut oameni pe care i-am apreciat, la fel este și în Partidul Democrat. Sunt oameni cu care am colaborat bine și pe care îi apreciez.
Rep.: Băsescu e rău. Știți vreunul bun?
L.O.: Orice om e o îngemănare de lucruri bune și de lucruri rele. La Traian Băsescu sunt prea multe lucruri rele.
Rep.: Atunci, la cine se evidențiază lucrurile bune?
L.O.: Sunt oameni, dar nu am obiceiul să vorbesc pozitiv despre oameni politici aflați în viață.
Rep.: Cum v-ați înţeles cu fratele dumneavoastră, Leonard, când se trăgea de șireturi cu PDL-ul?
L.O.: Nu s-a tras niciodată de șireturi cu PDL-ul. A fost prins în capcană în niște circumstanțe la care nu aș vrea să mă refer. A fost și ministrul Afacerilor Europene în guvernul Ungureanu, dar niciodată nu s-a înscris în Partidul Democrat, niciodată nu a respectat în vreun fel politica Partidului Democrat. Fratele meu a acceptat, în ciuda sfatului meu, să își pună obrazul și relațiile de la nivelul instituțiilor europene în favoarea României. Nimic mai mult.
Rep.: Cu ce l-ați supărat pe Crin Antonescu de v-a făcut pe dumneavoastră și pe întreaga organizație a Sectorului 1 băsiști?
L.O.: Întrebați-l pe domnul Antonescu. Vă spun ce am zis și atunci: să demiți organizația care în ultimele patru sau cinci alegeri a fost prima pe țară, să demiți conducerea organizației înseamnă să nu recunoști performanța. Înseamnă să nu-ți dorești, de fapt, performanța în Partidul Național Liberal. Dimpotrivă, orice organizație care are performanțe electorale trebuie apreciată, trebuie sprijinită și trebuie promovată. Vă dați seama că nu ne-a convenit prea mult, nici domnului Tăriceanu, nici mie, să intrăm în campanie cu o organizație liberală care a fost supusă unui cutremur electoral. Dar ne-am descurcat, ne-am adaptat pe parcurs și sperăm să nu fie afectat negativ rezultatul nostru electoral de o decizie nedreaptă și contraproductivă pentru PNL.
