În redacţia Academiei Caţavencu sunt numai oameni cu frica lui Dumnezeu şi preocupări teologice niciodată sub nivelul "expert". Probabil acestea-s motivele pentru care am primit întrebări de la cititori privind fenomenul "Arsenie Boca". Pe scurt: e greu să-ţi accesezi notificările pe Facebook fără să întâlneşti una despre minunile săvârşite de duhovnic înainte şi, mai ales, după moarte. Notificările respective s-au înmulţit odată cu golul lăsat pe Facebookul românesc de răstignirea lui Toni Poptamas, întreprinsă de necreştinii proprietari ai reţelei. Am selectat pentru dvs. cele mai pertinente întrebări, laolaltă cu umilele noastre răspunsuri:
Griguţă Văcaru, Jilava: "După cum cunoaşte toată lumea, Arsenie Boca avea harul levitaţiei şi al trecerii prin pereţi. A făcut aşa ceva chiar în închisoare şi s-a reîntors de fiecare dată în celulă. De ce nu şi-a folosit aceste abilităţi pentru a evada, de exemplu, în Suedia?"
Dragă Griguţă, Boca a fost un om nu doar cu respect pentru Dumnezeu, dar cu unul la fel de mare în faţa autorităţilor, fie ele şi comuniste. Atunci când se întorcea prin pereţi din escapadele sale, el îşi cerea iertare pentru scurtele ieşiri fără bilet de voie, nevoindu-se apoi cu sute de mătănii din iniţiativă proprie, plus zeci de flotări din partea supraveghetorilor. Dacă ar fi evadat prin levitaţie şi ar fi părăsit ţara, legea ar fi fost de două ori încălcată: zborul s-ar fi efectuat în lipsa unei permisiuni de survol, iar trecerea graniţei fără paşaportul necesar. Încă o pildă oferită de Arsenie din care noi, aerienii de azi, nu avem decât de învăţat.
Măicuţa Intergalactică, Baia-Mare: "Am citit că părintele Arsenie li se înfăţişează deseori diferiţilor credincioşi sub forma unei siluete de lumină, cu barbă. Eu îmi doresc nespus să mi se arate şi mie, pentru asta mă rog necontenit, fără să mă gândesc la altceva. Din păcate, el nu îmi apare niciodată, nici măcar în vis. Ce-ar trebui să fac ca să reuşesc?"
Să ştii, măicuţa mea, că nici nouă nu ne-a ieşit niciodată figura, deşi ne rugăm intens pentru asta chiar şi în timpul serviciului, treabă ce ne-a adus deseori tăieri din remuneraţie. Noi credem că făptura energetică a lui Arsenie este foarte selectivă în ce priveşte noile cunoştinţe; asta nu înseamnă că nu trebuie să perseverezi. Aşa facem şi noi, chiar dacă fluturaşii de salariu ne-au devenit fantome din cauza meditaţiilor în care ne pierdem. Bănuim că efectul Boca e chiar mai puternic şi decât fenomenul Boc, pe vremea căruia nu sufeream scăderi energetice mai mari de 25%!
Manea Slutu, fost activist PCR: "Io l-am cunoscut în activitatea mea dă producţie pă tovarăşu Arsenie, pă când eram gardian la puşcărie. Am avut onoarea să-i trag personal vro 2-3 pumni, prilej cu care dânsu mi-a întors şi celălalt obraz. Pă atuncea io nu eram dăloc credincios, dăcât în biblia tovarăşilor ăia trei, başca domnu Stalin. După Revoluţie am urmat exemplu dă muncă şi viaţă al lu domnu Iliescu şi am trecut la cele sfinte, chiar dacă nu m-a zugrăvit niminea prin vro biserică PSD. Am şi io o întrebare: dă ce nu-l declară toar'şu Daniel sfânt pă domnu Arsenie, dacă e atâtea dovezi că dânsu face minuni dupe moarte?"
Tovarăşe Slutu, noi avem informaţii că s-a încercat canonizarea toarşului Boca încă în timpul Epocii de Aur a lui Teoctist. Din păcate, însuşi toarşul Arăpaşu s-a opus vehement iniţiativei, întocmind un referat negativ către superiori. Teoctist îl cunoscuse în tinereţe pe Arsenie, cu ocazia incendierii unei sinagogi din Iaşi, când erau amândoi tovarăşi legionari. Viitorul Preafericit nu i-a iertat niciodată creştinului Arsenie atitudinea miloasă şi pasivă dovedită la evenimentul menţionat, când Boca levita fără a pune mult foc în acţiunile sale, ca tânărul arăpaş. După cum (mai mult ca sigur) matale nu ştii, Sinodul i-a respins şi lui Horea candidatura la sanctificare, din cauza dosarului masonic. Chiar dacă dl. Daniel e (zic gurile rele) deschis faţă de masonerie până la o funcţie preafericită de nu se ştie al câtelea grad, gradele moştenite de la patriarhii antedecembrişti nu îi permit să facă chiar aşa o revoluţie în BOR!
Scumpik Dulcik, utilizatoare Facebook: "De când primesc notificările cu dl. Arsenie Boca mi-e mi sa schimbat aproape de total vieatza. Adică ia nu mai ieste Romeo Fantastik a-l meu şi nici numi mai fac selfiuri în bichini de baie. Aş vria să ştiu cum fak k să devin şi eu călugăritză, simţ că am kemare la mânăstire, unde e secs mai putzin şi te ieartă Dzeu".
Dulce Scumpik, nimic mai simplu: te duci la mormântul lui Arsenie, îţi faci acolo nişte selfiuri cu chiloţii pe tine şi îţi recomandăm noi un stareţ care îţi va studia cererea. E posibil, din ce auzim şi nu cercetăm, să nu te examineze cu chiloţii puşi, dar nu credem să fie o problemă pentru o credincioasă atât de ferventă ca tine. Poţi să treci întâi pe la redacţie, să ne facem şi noi o părere profesională!
Lupul Dacic, comentator pe internet: "Bei, io nu cred în tâmpeniile astea cu sfinţi impuse la noi de masonii iudeo-amerloci care ne lucrează la provizia de gaze. Să se pună biserica noastră adevărată, cu Zamolxis şi Deceneu îl loc de dumnezei şi cristoşi. Ce ziceţi, facem împreună o petiţie online să nu ne mai frece ăştia cu arsenii şi papaciocii dumnezeilor lor de conspiratori?"
Te asigurăm că şi noi aici suntem nişte dacomani înrăiţi, cu excepţia lui Spartakus, care e traco-macedonean şi asta îl face mai rău decât toţi; individul e în stare să scrie zilnic un almanah singur, la un consum de doi covrigi şi o bere pe sub masă. Ar fi însă o dificultate: dacă am avea o biserică dacică, ar trebui să trimitem anual câte un sol la Zamolxis prin aruncare în suliţe. Asta ar nemulţumi poporul până la răscoală pe Facebook, suflarea românească dorindu-şi un cult al lui Ţepeş, cu toţi politicienii traşi pe ţeapă în Piaţa Victoriei!
