Președintele nea Traian Băsescu a zguduit de curând țărișoara afirmând, vorba cretinilor din presă, cu subiect și predicat, că PR-ista Mihaela Nicola este coordonatoarea gradaților din presă și că firma ei, The Group, a comis rebranduirea SRI și a „pictat-o” pe Laura Codruța Kovesi de PR-ul căreia se ocupă intens. Să cazi lat, nu alta! Niște securiști ejaculați au pus gaz pe foc și au aruncat vorbe de ocară asupra SRI susținând că niște genți cu mălai s-au scurs în pădurea Băneasa, banii provenind de la un contrăcțel de vreo 15 milioane de euro care avea ca obiect rebranduirea Romtelecom și Cosmote în Telekom, respectiv T-Mobile. Bani, nu glumă, veniți, cică, la pachet cu rebranduirea Securității lui nea Nicu în SRI cu aromă occidentală și angajați deștepți. Am săpat și ne-am crucit. Cruciți-vă și voi!
The Group și Mihaela Nicola
sunt subiecte vândute de presa de toate orientările drept povești de succes. Tiparul grețos este clasic. Ea (sau el), o angajată pe post de secretară are o revelație într-o bună zi și își face o firmă de publicitate. În 7 ani firma crește ca Făt Frumos, se face mare și se combină cu o companie americană. Contractele curg, ea din simplă secretară ajunge femeie de Forbes cu parale și influență, end of story. Ce fraieri cumpără asemenea telenovelă? Se pare că mulți. Și în cazul duduii Nicola, pe care în acord cu spusele lui nea Traian Băsescu o vom numi PR-ista Securității, povestea grețoasă este croită după model:
„A început imediat după absolvirea facultății o carieră în domeniul publicității, fiind angajată pentru doi ani la prima agenție de publicitate care a existat în România. La 23 de ani, Mihaela Nicola era deja antreprenorul care urma să aducă succesul, timp de un deceniu, pentru o agenție multinațională devenită lider de piață sub managementul ei. După ce şi-a confirmat abilitățile şi aptitudinile în domeniu, a urmat pasul doi – fondarea companiei The Group. Acum are o experiență unică în publicitate, lanțul de firme care va împlini în curând 10 ani de existenta, number one în domeniu, cu o cifră de afaceri anuală de 109 milioane de euro şi cu un profit anual de peste 5 milioane euro, raportat la același interval de timp”.
Reperele carierei doamnei Nicola sunt atât de banale că te umflă râsul: asistenta președintelui Graffiti 1992, account manager Graffiti 1993, account director Graffiti 1994 ,executive director Ogilvy&Mather 1995. În 2005 timpul nu mai are răbdare și norocoasa, deștepta și minunata Nicola se întâlnește cu un alt băiat d-asta cu norocul în ADN. Zoltan Zigeti, un tânăr cu părul blond, ochii albaștri (pe bune și fără mișto!) şi o diplomă de inginer electronist în mână. Ăsta obținuse o promisiune de angajare la Siemens și, pe drumul spre casă a intrat într-o agenție de publicitate. De aici norocul a început să-i care bănet cu basculanta. I-a uite aici poveste de succes:
"Șeful meu mi-a pus în brațe trei cărți de vizită, o ofertă şi m-a trimis să vând publicitate. Când am ajuns în agenție cu două milioane de lei, atât cât îmi dăduse turcul pentru a-i cumpăra publicitate, toată lumea a rămas fără cuvinte. Vă imaginați cum a fost când au aflat că vorbeam, de fapt, despre Ulker".
Simplu frate! Dar nu încercați așa ceva acasă, că nu ține. Ca s-o pui de atâta bănet n-ajunge doar norocul și deșteptăciunea. Mai trebuie ceva ce n-are toată lumea și anume niște strămoși școliți la Băneasa, în pădure!
În 2008 intra pe piață Omnicom
Ce-i cu ăștia? Iată cum se prezintă micuții pe pagina de Internet:
„Omnicom Media Group Romania este o entitate 100% Omnicom Group și are în portofoliul său: agenția de media “full service” OMD România, parte a OMD Worldwide, cea mai mare și mai premiată agenție de media din lume la ora actuală, agenția de media “full service” PHD Romania, parte a PHD Worldwide, FUSE, divizia de „branded content” (comunicare prin conținut) și Media Digital, divizia specializata în media digitala. Pe lângă divizia de media, Omnicom Group este prezent în România și prin filialele a doua dintre cele mai importante și influente agenții de creație din lume: DDB Bucharest și TBWA/Merlin Bucharest”.
Tăricei, nu! The Group o pune perfect și, în 2012 intră în acționariatul agenției americane cumpărând acțiuni la OMD și PHD, agenții care fac parte din Omnicom Media Group România. Deci, să recapitulăm. În 2005 doi tineri foarte norocoși, foarte deștepți și foarte devreme acasă fondează o companie de publicitate. În 7 ani această companie se umflă ca laptele pe foc și înghite acțiuni la niște agenții teoretic concurente care aparțineau Omnigroup, firmă din BIG 6 pe piața de profil. Bun, dar ce caută Securitatea în toată povestea asta?
„În ochii publicului, ofițerul român de informații
are vârsta medie, este bine educat, discret, vorbește mai multe limbi străine, este inteligent, abil și foarte adaptabil. Are aspect și preocupări cosmopolite, e patriot, are stăpânire de sine, echilibru, n-are culoare și preferințe politice, e suspicios, tăcut, e iscusit în a-si atinge scopurile profesionale, are munca riscantă, grea, dar interesantă. Publicul românesc nu îl asociază pe ofițerul SRI cu James Bond, dar îl socotește a fi foarte „cool”. Mi-ar fi plăcut să pot, la sfârșitul focus grupurilor, să intru în încăpere să confirm cea mai mare parte a percepțiilor". – zicea doamna Mihaela Nicola în revista Securității pompos denumită Intelligence.
Oare de ce n-a putut duduia să confirme aberațiile înșirate ca fiind percepția înregistrată în rândul participanților la focus grup despre ofițerii de Securitate? Pentru că ea era cea care proiectase campania de rebranduire a Securității derulată în 2012. Informația a fost dezvăluită la postul Unde Tv de doi foști ofițeri SRI. Adrian Radu și Daniel Florea indică The Group ca fiind firma care s-a ocupat de cosmetizarea fostei Securități. Stupoarea crește după ce preotul greco catolic american de origine română Chris Terheș, președintele Coaliției românilor din SUA, aruncă informația că aceeași companie ar face PR și pentru șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. Două zile mai târziu SRI îi răspunde lui Robert Turcescu infirmând informația că ar fi tocmit pe bani mulți vreo firmă de PR și comunicare dar confirmă cu juma’ de pix că la campanie au participat pro bono (adică mocca) specialiști externi. Că SRI minte senin când susține că rebranduirea s-a făcut cu specialiștii instituției este evident, în condițiile în care angajările la fosta Securitate se fac ca pe vremuri, posturile scoase la concurs joi fiind ocupate încă de marți. În același interviu Nicola confirmă, poate fără să vrea, deși nu credem, că a contribuit grosier la siliconarea SRI: „Din respect pentru rigoarea demersului, am asistat eu însămi la multe focus grupuri în diferite orașe ale țării. A fost foarte util să vizionez, din camera alăturată, pe monitor, așa cum cere metodologia tuturor focus grupurilor”. Securiștii de la Unde TV știau ce știau, mai puțin faza cu plățile făcute de SRI către The Group, care este posibil să nu fi existat. Niște bănet însă regăsim în acest film prost ceva mai încolo, când tot un securist povestește cum niște valize cu cash au poposit spre odihnă taman în pădurea Băneasa.
Propagandă și PR plus mitul băieților cu ochii albaștri
Mai poposim nițel în culisele siliconării SRI unde ne ține tot doamna Nicola prin declarațiile băloase pe care le comite în revista securității. Din postura de PR-ista numărul 1 a țărișoarei, venerată de toate revistele roz sau mov editate pe plai, doamna Nicola slobozește o mostră de propagandă securistă pe care n-o citeam nici măcar în Scânteia anilor ’50, din care aflăm de ce au securiștii ochii albaștri:
„Ca un amănunt anecdotic, dar şi el cu însemnătate simbolică, aș menționa că persistă în conștiința populară o sintagmă care însoțește poveștile şi descrierile celor ce se referă la ofițerii SRI: „băieții cu ochi albaștri”. Un psiholog ar putea să vă ofere argumentarea amănunțită, eu am să mă rezum doar la a menționa concluzia: acest supranume, păstrat peste decenii, fără legătură cu realitatea statistică, contraintuitiv, conține un amestec de respect şi simpatie; respect pentru a fi aparte ca rol social şi simpatie pentru a fi „de partea frumoasă, luminoasă a forței”. În folclorul colectiv, ofițerii de informații sunt negreșit „băieți”, deși realitatea ne oferă numeroase exemple de doamne ofițer sau subofițer extrem de eficiente şi chiar doamne colonel, doamne general care coordonează domenii aspre ale activității de informații. În mentalul colectiv, angajații SRI au negreșit „ochii albaștri”, deși putini dintre cei care au reprezentat public instituția sau o reprezintă în zilele noastre substanțiază (?) acest enunț. Cu alte cuvinte, miturile care au circulat sau persistă nu sunt bazate pe realitatea „din teren”, dar analiza acestora reflectă faptul că, în rândul publicului, ofițerul român de informații şi instituția pe care o reprezintă se bucură de respect, încredere şi deseori de simpatie. Atât focus-grupurile, cât şi sondajele de opinie ne demonstrează că publicul extins știe şi apreciază rigoarea, răbdarea, tenacitatea, determinarea şi grija pentru promisiuni împlinite ale ofițerilor SRI şi implicit ale instituției”.
Chestia asta unsuroasă n-o poți exprima decât în două situații. Fie tac-tu a fost securist fie tu, cel care comiți acest discurs deviant, ești securist. În cazul doamnei Nicola se pare că se verifică ambele ipoteze. Despre Nicola senior securiștii Radu și Florea susțineau în emisiunea colonelului Turcescu Robert că ar fi securist. Oamenii ziceau că însuși eminența gri șobolan a SRI, generalisimul Coldea, a afirmat public într-o „operativă” că tăticul doamnei Nicola a fost ofițer de Securitate pe vechi. Cât despre partea a doua a ipotezei, cum că doamna Nicola ar avea ochii albaștri și ar face profituri de neam prost acționând de partea luminoasă a forței, nu prea avem date. Dar niște indicii tot găsim din care deducem că, dacă nu e de partea luminoasă a forței cu arme și bagaje, această lumină frumoasă tot îi cade mai din spate, așa.
Umbra Generalisimului Coldea. La Aspen.
Dacă doamna Nicola este albastră cu totul sau are doar ochii în culorile securității veți deduce și singuri citind cu atenție cum evocă domnia sa personalitatea mirobolantă a securistului de renume mondial Florian Coldea. Dacă ne întrebați pe noi, ne întrebați degeaba:
‚Despre prim-adjunctul SRI, domnul Florian Coldea, şi mai ales despre respectul profesional de care se bucură în rândul unor parteneri internaționali cu care a conlucrat direct în cadrul unor misiuni trecute, am aflat cu câțiva ani în urmă. Am asistat, în contextul unei reuniuni care se desfășura la Aspen Institute, în Colorado, la prezentările unor reprezentanți de vârf ai CIA, FBI şi foști conducători ai acestor instituții. În pauza conferinței, am cumpărat de la librăria alăturată câteva cărți şi m-am dus la o parte dintre vorbitori pentru semnături. Îmi spuneam numele pentru dedicație şi, conform cu obiceiul tuturor americanilor, m-au întrebat din ce țară sunt. Am răspuns România, iar răspunsul meu a generat o explozie de admirație şi superlative: „Romanian intelligence – excellent guys”(n.r. or girls?), „excepțional professionals”, „very smart guys”. S-au strâns în jurul meu, m-au invitat la masa lor, mă priveau cu admirație, nu conteneau să laude experiențe desfășurate în comun cu ofițerii români SRI, „say hello to Florian – impresive professional”, „send him our best regards and appreciation”, „excellent intelligence officer”. Nu conteneau cu omagiile, iar în zilele următoare ale conferinței am beneficiat de multe complimente profesionale, de priviri în care se citea respectul pentru echipa care coordonează destinele intelligence-ului românesc şi de un tratament care se datora prestigiului pe care conducerea SRI îl are în ochii comunității internaționale de informații”.
Doamna Nicola a comis această propagandă de secretar PCR de mâna a 4-a în revista SRI, în vreme ce Coldea era stăpânul inelelor și se juca de-a mama și de-a tata împreună cu Codruța pe câmpul tactic al justiției. O cantitate asemănătoare de PR îndoielnic i-a fost turnată în cap și lui Maior, directorul SRI, cu puțin timp înainte ca Iohannis să-i dea a treia cizmă și să-l exileze la ambasada României din Washington pe post de ambasador. Dincolo de considerațiile estetice cu privire la PR-ul cam de porc al doamnei Nicola rămâne ca cititorul să-și încordeze cortexul și să afle ce mama dracului căuta un expert în PR la o întrunire a securiștilor mondiali. Aud? Și dacă da, manevra Omnicom a fost „decizie de biznis”, cum îi place doamnei Nicola să zică, sau Ordin de Zi pe Unitate? Ca să răspundem la întrebarea asta închisă trebuie musai să urmărim banii.
Bănetul sosit cu geanta în pădurea Băneasa este adus în ciorba
asta de Daniel Dragomir, fost de șef Grupare Sectoare informativ-Operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere Terorism din SRI. Gagiul a fost parcat la Dinamo ca urmare a acțiunii impetuoase a băieților noștri de la DIICOT, care l-au identificat ca fiind capul dracilor în afacerea Black Cube- Cruduța. La ieșirea după gratii securistul comite o postare pe Facebook în care aruncă două momeli extrem de generoase:
„Încep să îmi amintesc, ușor, ușor, ca în ceață….de anumite discuții purtate de conducerea SRI la acea vreme (domnul director Maior și prim adjunctul Coldea Și discuții aprinse cu domnul Chirițoiu și unele mai "under the table" cu domnul Valentin Mircea (adjunct în acea vreme la Consiliul Concurenței, acum Șef al Corpului de Control al domnului Ciolos)…Discuții aprinse într-o duminică seara.. cum facem noi, sa f…..em toate agențiile de media ca Patria a priori (n.r găselnița doamnei Nicola pentru noul SRI) să (luati cu ghilimele desigur "câștige contractul de la Telekom")…După frigul îndurat anul trecut…Flash-urile de memorie…ciudat.. survin așa repede.. Pe cât reușesc să îmi amintesc gentile de bani cărate la "pădure".
Dacă ai fi Coldea te-ar cam lua frigul, mai ales că Dragomir nu se ferește să atingă zone sensibile care devoalează mizerii securiste de cea mai joasă speță petrecute pe piața de publicitate, unde băieții cu ochii albaștri au prestat la greu. The Group era de partea luminoasă a forței!
Contractul cu Telekom
a fost cea mai mare operațiune de rebranding din România ultimilor ani. Vreo 15 milioane de euro a cântărit felia din care The Group, prin agenția Media Investment, și-a luat partea leului în 2014, lăsând celelalte agenții cu ochii în soare. Vestea bună că profesioniștii cu ochii albaștri au învins forțele răului s-a răspândit cu vreo săptămână înainte ca rezultatul oficial al „licitației” să fie anunțat public. Ea, vestea, suna cam așa:
„ Potrivit unor surse adplayers din piață licitația de media Romtelecom / Cosmote ar fi întors contul în aceeași companie de media care administra serviciile și înainte de pitch. Este vorba de agenția Media Investment, parte a The Group. Din informațiile de pînă la aceasta ora, nici agenția nu a primit vreo înștiințare oficială. Estimat la un buget de 15 Milioane EUR, inclusiv contul de rebranding, de câștigarea contului de media Romtelecom / Cosmote atârnă ierarhia agențiilor de profil din acest an care întâlnește o data la 10 -15 ani un rebranding în piața de telecom”.
Ei, cum este dragii moșului? Să tot faci PR oral și mocca la SRI, să tot faci rebranding pro bono și să te tot situezi de partea bună a forței alături de băieții albaștri! Dar nu vă grăbiți, ca să ajungă acolo băieții mai puțin albaștrii de la The Group au avut nițel de luptat cu forțele întunericului de pe piața de publicitate, care au fost făcute pachet și băgate în buzunar așa cum explica securistul Dragomir. Luați d-aici nițel stat de drept.
Se strânse gașcă mare, ce mai!
The Group s-a plâns Consiliului Concurenței că mai multe companii de pe piața de publicitate adoptă practici neconcurențiale boicotând licitațiile (pich-urile în limbajul publicitarilor) la care aceasta este invitată. Grupul rebelilor investigați de Consiliul Concurenței conține următoarele firme cu amenzile aferente: Brand Programming Network S.A.: 280.296 lei (62.500 euro), B.V. McCann-Erickson S.R.L.: 3.218.755 lei (717.719 euro), GroupM Media Operations S.R.L.: 230.011 lei (51.288 euro), Initiative Media S.A.: 2.498.443 lei (557.104 euro), Mediacom Romania S.R.L.: 1.328.727 lei (296.280 euro), Mediaedgecia Romania S.R.L.: 967.226 lei (215.672 euro), Mindshare Media S.R.L.: 949.672 lei (211.758 euro), Opti Media S.R.L.: 599.636 lei (133.707 euro), Starcom Mediavest Group S.R.L.: 1.849.843 lei (412.479 euro), United Media Services S.R.L.: 498.748 lei (111.211 euro), Zenith Media Communications S.R.L.: 2.146.199 lei (478.560 euro).
Toți acești băieți se luptau pe o piață care viza furnizarea de servicii de comunicare prin media pentru diferiți clienți. Cum aceste entități nu dețineau și mass media, jobul lor era acela de a cumpăra spații în toată presa în numele și pe seama clienților lor. Aici punem un stop și explicăm.
Prin faptul că gestionau bugete de publicitate infernale, aceste agenții controlau, de fapt, presa. Dacă agenția nu te miluiește cu un contract, n-ai din ce să plătești salarii sau să-ți tipărești ziarul. Securitatea a înțeles conceptul și, ca atare, a trecut de partea luminoasă a forței cel puțin o agenție care opera agresiv. Din acest motiv ne-a domnul Traian Băsescu zicea că doamna Nicola este PR-ista securității și că ea gestionează hoardele de deontologi care scriu după dictarea binomului SRI-DNA. În condițiile în care de la agenție vine mălaiul nici nu mai este cazul să pui acoperiți sau descoperiți în presă. Oamenii scriu și gândesc precum câinele lui Pavlov. Se aprinde lumina, hop și balele scrise sau orale apar la orizont. Deci nu mai aleargă securiștii după jurnaliști, ci taman viceversa!
Scandalul dintre agențiile doamnei Nicola și resturile din industria media a apărut după ce adversarii forței au constat că PR-ista securității nu prea le avea cu etica. Adică, The Group practica prețuri de dumping ca să câștige contractele sau utiliza metoda inversării fluxurilor financiare către clienții care ofereau contracte, după cum susțin organizațiile răsculate.
În aprilie 20102 aceste agenții au constituit sub umbrela Uniunii Agențiilor de Publicitate din România (UAPR) Clubul Român de Media. Această structură a elaborat un cod etic care promova transparența în afaceri iar membrii săi au refuzat să mai participe la licitații la care era invitată și The Group. Foarte important este că UAPR este afiliată organizației europene de profil, respectiv EACA și că ghidul elaborat respectă standardele europene în domeniu.
Consiliul Concurenței n-a apreciat
demersul de transparentizare a pieței și i-a pocnit pe puciști cu amenzi usturătoare. Ne întoarcem la dezvăluirile securistului Dragomir care își aducea vag aminte despre discuțiile purtate în pădure la Băneasa cu privire la copularea competitorilor The Group și înțelegem de ce Consiliul Concurenței n-a văzut concentrarea celor 3 agenții ale doamnei Nicola. UAPR a reacționat față de descinderea Consiliului Concurenței: "Agențiile sancționate au acționat în virtutea nevoii de transparență a procesului de selecție și considerăm cel puțin ironic faptul ca autoritățile statului roman înțeleg să penalizeze drastic încercările actorilor economici de a scoate la lumină tehnicile dubioase din industrie. Din motive încă neclare, Consiliul s-a poziționat alături de cei care au introdus practicile neetice pe piața media din România, girând în acest fel un mod cu totul reprobabil de a face business”, spune UAPR. Neclare ziceți? Claritatea, măi băieți, căutați-o în pădurea Băneasa!
