Coborât printre muritori după ce-a supt vreo zece ani nectarul funcției prezidențiale, în olimpul aurit de la Cotroceni, Traian Băsescu a început să capete și metehnele lor. Cât a fost președinte, se arăta a fi olimpian, intransigent și incoruptibil, ținând fulgerele justiției cu o mână și hăhăind, să dea bine la populime, cu cealaltă. De când a redevenit însă muritor de rând, acest Zeus de Murfatlar pare cu totul altcineva. Un individ frustrat, dușmănos, ranchiunos, având boală pe toți cei ce-i ”hăituiesc” familia. Adică pe ăia care i l-au băgat la apă pe frățiorul Poseidon, încuscrit cu ciclopii lui Bercea, dar și pe cei care, mai nou, i-au pus-o sub acuzare pe Ioana, zeița vânătorii de pământuri la Nana. Singura care nu dă cu subsemnatul la procurori e afrodita aia mică, considerată de toți cam pămpăloaică, dar care uite că s-a ținut departe de clinchetul de cătușe – și unde mai pui că a scăpat și de SIDA.
Băsescu are toate calitățile de pe lume, dar și un mare defect: prea reevaluează des. Cu omul ăsta niciodată alba nu-i albă și neagra nu-i neagră. În afară de Elena Udrea, marea lui feblețe, pentru care s-ar lua oricând la smardoială și cu Scaraoțchi, în iad, când duduia Nuți o să ajungă acolo la o ședință de peeling, toți cei care sunt acum pupați vârtos de Băsescu au fost scuipați cu bale, până acum un an-doi, de același Băsescu. Ponta, din pisic obraznic, a devenit azi frecventabil și băiat de viitor. Oprea, din mizerie morală, s-a transformat în martir al interesului național, ”singurul om acuzat de crimă pentru că a stat pe bancheta din spate”. Ieri, până și Ghiță, ”micul securist” de odinioară, a ajuns prietenul Băsescului, după ce i-ar fi confirmat bănuielile – anume că Laura Kovesi și-ar fi plagiat doctoratul.
Doar că Marele Reevaluator al corupților vorbește acum ca și cum ar fi cunoscut tot ce se întâmpla: spune că știa că s-au făcut presiuni, că toată clica era băgată, dar că niciunul nu avea legătură cu el. Păi bine, bre, nea Traiane, dacă știai, de ce n-ai spus de atunci? Să fi ieșit pe televizoare, cu tupeu-ți caracteristic, și să fi zis ”Băi, fraților, stați așa, că aici nu-i lucru curat: Ponta, Costoiu și cu Ghiță au falsificat raportul privind doctoratul lui Kovesi, iar securistul Coldea i-a împins de la spate. Eu așa lucrătură nu mai suport”. Dar uite că domnul Băsescu a tăcut mâlc în toți acești ani. Iar acum, când infractorul Ghiță, îngropat în dosare, face pe jihadistul radicalizat, detonându-se cu speranța că, dacă tot îl pulverizează bomba DNA-ul pe el, măcar să facă și el cât mai multe victime prinprejur, Băsescu deodată îi dă dreptate și se bucură că „astăzi, Ghiță mi-a dat speranța că pot vorbi credibil”. Doar un orb, un fan Antena 3 sau un ”băsist până la capăt” nu pot vedea aici atacul concentrat, declanșat de pușcăriabilii disperați la adresa Laurei Kovesi.
În ritmul ăsta, dacă nu ajunge la pușcărie până-n decembrie, nu m-ar mira să-l văd pe Traian Băsescu într-o mare coaliție cu PSD, PRU și ALDE, pe principiul ”pupat toți Peața Endependenței”. Nu m-ar mira să-l văd invitat de onoare la Antena 3, să tragă și el o flegmă, alături de alde Badea, Gâdea, Grecu și alți ciuvici, în DNA și plângând cu lacrimi grele soarta și mai grea a ”martirului temnițelor koveșiste”, Domnul Profesor Dan Voiculescu. Și nu m-ar mira să aud că, în cinstea lui, PSD-ul lui Dragnea nu doar că va reintroduce hulita strofă cu ”un nume de Traian” în imnul național, dar că va da și o lege în Parlament, pentru ca versurile buclucașe să se schimbe în ”triumfător în lupte, un nume de Traian Băsescu”. Are cineva un Metoclopramid, vă rog?
