Ca și în ianuarie 2015. Parcă văd că, la fel precum în cazul Charlie Hebdo, niște francezi de a doua generație, proaspăt reîntorși din Siria unde s-au jucat de-a Islamul cu soia, au ales să-și pună în practică teoria urii învățată acolo. Acest „Islam”, cu bomba la brâu și kalașnikovul la tâmpla celor fără apărare, este doar un pretext, un mod de a-și justifica existența pentru tot felul de dezaxați. Când slujitorii săi ucid în numele unui Dumnezeu invocat cu sânge în ochi, Allahul acela nu mai e deloc ”akbar”. Allahu-i barbar pur și simplu. Divinitatea-i un fake, iar măreția rămâne să fie exprimată doar de calibrul armei folosită-n masacru.
Nu blamez religia – în schimb îi blamez pe „preoți”, majoritatea niște păduchi ca și păduchii noștri – care nu-și transmit corect „învățătura”. De asemenea îi blamez pe acei indivizi care, în numele noului marxism, corectitudinea politică, au ajuns la concluzia că violul se poate justifica prin îmbrăcămintea provocatoare a victimei. De mână cu idioții utili care găsesc terorismului justificare ca ripostă “corectă” la jaful corporațiilor imperialiste șamd (spume demne de Lenin și Stalin).
De ce nu blamez religia, ci pe „preoții” acesteia? Deoarece niște păduchi fără căpătâi se folosesc de alți păduchi fără căpătâi pentru a-și câștiga existența propovăduind ura. Și la fel este peste tot unde se propovăduiește ura, inclusiv în România – poate i-ați uitat pe ortacii lui Ion Iliescu (inclusiv cei de la IMGB și tembelele de la APACA) și pe preoții urii de la Latrina 3.
De asemenea, în legătură cu atentatele de azi noapte de la Paris, nu blamez imigrația pornită masiv în vară asupra Europei ca fiind sursa, vehiculul, sau masca terorismului – nu în sensul statistic al numărului care nu s-ar acoperi ca efort financiar din paretea teroriștilor. Nici măcar ca și efort fizic: de ce să-și riște jihadistul viața să treacă marea cu barca șamd, când scopul lui este să crape în timp ce ia cu el cât mai mulți creștini să aibă cât mai multe virgine și munți de pilaf în Raiul lui dement?
Sunt câteva aspecte pe care propovăduitorii noului marxism nu le văd, dar nici nu ar vrea să le vadă, dacă tot este să vorbim în termeni de costuri și justificări financiare. Valul mare de imigranți a fost sursă de bani în primul rând pentru cei care i-au mânat către Europa – și sunt convins că aceia care și-au luat grosul au fost chiar teroriștii ISI (ce oportunitate pe ei să alunge câteva milioane de oameni din casele lor în curul gol și să-și însușească totul! Nici cei care au făcut Colectivizarea nu au visat așa ceva!).
Dacă judecăm în termenii de justificare a costurilor, da, este posibil ca nici unul dintre sutele de mii (poate mai bine de 1 milion) de imigranți azvârliți din vară peste Europa să nu fie terorist – dar numărul lor și forța cu care au fost împinși peste Europa au fost masca perfectă („cover”-ul perfect) pentru a ține serviciile europene suficient de ocupate încât să nu mai poată să se ocupe și de adevărații teroriști (ceea ce s-a și văzut).
Iar faptul că vecinul islamist care e amicul tău de țară de două generații și care acum se aruncă bucuros în aer este dovada clară a incapacității (în sensul de lipsă de dorință la cel mai mic și elementar nivel: măcar să nu ucizi) de integrare culturală a practicanţilor acestei religii – iar dintre aceștia se vor recruta viitorii vecini amabili să ia gâtul cât mai multor ghiauri. Vorbim și despre indivizi care, din momentul în care au forțat granițele de maniera în care au făcut-o, trebuia să li se aplice legea în modul egal în care mi s-ar fi aplicat mie și familiei mele de către vameși dacă aș fi forțat vreuna dintre granițe. Nu să fie pupați în fund și primiți cu frontierele larg deschise.
Citește și Hollande expulzat, pentru sângele vărsat!
Îmi zice un prieten în legătură cu integrarea și multiculturalismul: “Aceasta e tragedia: ai un vecin musulman, ai băut împreună cu el, ai mâncat cârnați de porc cu el, ai impresia că e laic, că e cool, că e multiculti, integrat la a doua sau a treia generație, bla-bla-bla… Și, deodată, tipul se radicalizează, nevastă-sa trece de la ie și blugi la niqab de nu i se mai văd decât ochii. Te întâlnești pe scara blocului cu mutre tot mai suspecte, inși picați parcă din deșertul arab după sacii cu care sunt îmbrăcați și confortul tău psihic are primele fisuri. Apoi se produce catastrofa: afli că vecinul tău amabil și cool de odinioară, haiosul Ahmed, era șeful celulei teroriste care a planificat atentatul din fața școlii unde învăța fiică-ta…”
