Când vin “serviciile” și-ți propun să te angajezi sub acoperire că-ți vor face “ele” o firmă prin care să lucrezi comenzi frumoase fără număr, cam care este costul financiar contabil al acestei operațiuni, decontul final? Hexi Pharma, pot cei interesați să nege tot ceea ce este de negat, este o operațiune similară nenumăratelor operațiuni “Țigareta”, “Jimbolia”, “Clisura Dunării”, “Vama” șamd. Că habar nu avem noi de câți bani negri au declarat unii sau alții că au nevoie pentru a ne putea asigura un prezent și un viitor în siguranță. Deplină „siguranță”…
Dan Condrea, patronul Hexi Pharma a ieșit din peisaj intrând cu mașina într-un pom. Răsuflă mulți ușurați: o grămadă de întrebări nu au să-și mai găsească răspunsul. Așa aflăm, încă o dată, că România este un stat mafiot, scăpat de sub control, la cheremul unora din servicii – adică exact din acele structuri ale statului chemate să vegheze la aplicarea și respectarea legii. Nu vi se pare că este ceva putred în România? Dinu Patriciu moare fulgerător și este îngropat cu viteza luminii, taman când era scandalul mai mare în legătură cu afacerile sale omeroase. Codruț Marta dispare fără urmă, mai ceva ca Elodia și nimeni nu-i vede cadavrul, iar Sorin Blejnar (tătucul său) riscă ani grei de pușcărie pentru evaziune fiscală. Adică marele șef al ANAF, al instituției care ne jupoaie de vii pentru 50 de bani, este acuzat și cu un picior pe drumul către 15 ani de ocnă pentru evaziune fiscală (și nu este singurul șef al acestei instituții aflat în astfel de necaz)! Ipsos custodes quis custodiet? Căci acum moare și Condrea și nu mai apucă să ne zică cui dădea șpăgile, cum de avea 20 de milioane de euro datorie după zeci de ani de furat la greu din sănătatea și din speranța de viață a românilor.
Din experiența de jurnalist am învățat că este foarte important să cauți filiera banilor în afaceri dubioase. În tot ceea ce citesc despre Patriciu-Rompetrol, de exemplu, se evită a se spune unde au ajuns banii. Care este epopeea mișcării prin conturi a banilor din hoția Rompetrol – câte rapoarte au scris măcar cei care se laudă că investighează spălările de bani, să știm și noi cum de s-au plimbat atâta amar de bani și nimeni nu a zis nimic? La fel și la Condrea: de unde banii, pe unde s-au plimbat aceștia și pe sub ochii (și cu oblăduirea) cui? Toate aceste întrebări nu trebuie să rămână fără răspuns. Poveștile acestea seamănă cu altele despre bani care au călătorit doar pe hârtie. Bani murdari, bani negri, șpăgi și para-ndărături ale mafiei politico-economice care a luat prizonieră România după 1989.
În rest, dacă scrie Dogioiu că este posibil ca aservitul Condrea chiar să fi suferit un accident (că era în acea perioadă a vieții în care avea multe pe cap), atunci sigur omul a fost sinucis. Are să ne-o confirme cât de curând Ordinul de Zi pe Unitate, lansat către lucrătorii din mass media.
Să lămurim un lucru: Condrea, prin schema lui, are pe conștiință numai în ultimii trei ani 50 de mii de români care au contractat infecții intraspitalicești. Nu știu câți dintre aceștia au supraviețuit, dar știu că, pentru 50 de mii de români înfometați, a fost acuzat Ceaușescu de genocid și condamnat la moarte.
Ce avea individul serviciilor pe cap? Faptul că urma să plătească pentru tentativă de împiedicare a ceva – chestie ieftină cu amendă penală, adică un fleac, l-ar fi condamnat -, după ce și-a făcut de cap mai bine de 10 ani cu o schemă de adus bani negri (nu vom mai ști niciodată cui)? Asta nu mi se pare atât de greu de suportat încât acesta să nu fi fost suficient de atent și să fi pierdut controlul volanului de așa manieră încât nici urmele de frânare să nu-i mai fie descoperite la cercetarea cauzei morții.
Îmi amintesc că nici lui Panait nu i-au găsit urme de frânare când s-a azvârlit de pe terasa locuinței sale, imediat după vizita lui Victor Viorel Ponta. Colegul.
