Ne mai despart doar câteva zile de ceea ce ar putea fi o mare premieră în politica românească: prima primăriță la Capitală. La o adică, după ce am avut o ministră la Dezvoltare ca doamna Udrea și o primăriță la Craiova ca doamna Olguța Lia Vasilescu, ce-i mai lipsea cheliei românești decât tichia de mărgăritar numită Gabriela Firea? Sondajele sunt clare: juna ambițioasă, plecată de mică din Moldova natală să facă o carieră la Capitală doar cu mânuțele alea două și cu gurița proprie și personală, are cele mai mari șanse să câștige cursa pentru București. Și asta fiindcă Găbița nu mai are, pe stânga spectrului politic, niciun contracandidat pe măsură, în vreme ce la dreapta încăierarea e maximă: Predoiu, Nicușor Dan, Turcescu, și toți cu dreapta, numai cu dreapta.
E lesne de imaginat cum o să arate Capitala țării cu o asemenea edilă – nu știu dacă există cuvântul în DEX, dar rezolvă Curtea Constituțională și o să existe, special pentru doamna Firea. Străzile vor fi toate asfaltate, se vor înființa parcuri, se vor construi școli, grădinițe și spitale, mâncarea va fi gratuită și distribuită zilnic de microbuzele primăriei, care vor circula cu antemergătorul cu girofar în față, să nu li se răcească supița votanților. Natalitatea, în acest oraș îmbătrânit, o să crească spectaculos, mai ales la vârsta a treia, fiindcă, dacă a putut pensionara Ana-Maria Iliescu, de ce să nu poată și zecile de mii de pensionare care o votează pe soața lui Pandele? Totul va fi minunat, iar la Radio ZU nu vom mai auzi decât dedicații pentru inegalabila primăriță, care a făcut din București paradisul terestru.
Ce Micul Paris? Bucureștiul o să ajungă Mica Veneție, adică Venezuela, cum ar zice cunoscătorii: și aici, ca și în Venezuela, se va instaura socialismul de căsătorie, o variantă mult mai plăcută a capitalismului de cumetrie, unde păpica va fi moca, iar serviciile vor fi gratis, pentru că are balta – adică bugetul local – suficient pește. Când n-o mai avea, asta e, mai bagă primăria niște taxe pe fraierii care muncesc, că doar n-or crăpa și ăștia până la următorul mandat al Firei. Iar atunci când pandelizarea Capitalei va fi totală, propun ca orașul să nu se mai numească București, ci Involuntari – fiindcă atunci toți o să ridice din umeri și-o să se scuze că ei n-au vrut să se întâmple așa ceva.
Editorial apărut în Academia Caţavencu, nr. 8 (1207) – 23 mai-12 iunie 2016