Luni seară s-a desfăşurat la Bucureşti Gala Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România (APTR), un fel de gală a desenului animat de pe vremuri, dar cu personaje în viu, în trei, ba chiar în patru dimensiuni. Premianţii au fost, ca de obicei, acei oameni minunaţi şi flegmele lor zburătoare care, de ani de zile, luptă cu dictatura care le astupă gura, de nu mai pot săracii nici măcar o batistă să sugă ca lumea. Marii câştigători au fost redacţiile de ştiri de la Antena 3 şi Realitatea, a căror viziune asupra evenimentelor din lumea contemporană s-a dovedit foarte apreciată de juriu. Însuşi Mircea Diaconu, noul ministru al Culturii, a venit la eveniment să dea cu premii în merituoşii jurnalişti care au acţionat pe principiul filantropic „Mâna întinsă care nu spune o minciună nu primeşte chenzină!”.
Evident, ca la orice paranghelie de acest gen, nu au lipsit nici controversele, pentru că deciziile juriului nu i-au putut mulţumi pe toţi. Dacă, anul trecut, profa care făcea greva foamei cu suc de mango şi temerarul Sobaru nu s-au ales decât cu o spitalizare gratuită, dar cu niciun premiu pentru contribuţia adusă la ratingul celor două televiziuni, anul ăsta marea perdantă a fost Mirela Bugetara. Ea ne-a declarat că i s-a făcut o mare nedreptate: „Este absurd să-i premiezi doar pe ăia care dau din gură pe la Sinteza zilei sau Secvenţial, în vreme ce noi, care am făcut ştirile, deci practic le-am dat o pâine lui Gâdea, Ursu sau Oana Stancu, să nu primim nimic. Dacă nu eram eu să cântăresc roşiile alea, mai devenea Observatorul cea mai bună emisiune de ştiri? Unde mai pui că măcar pentru că am jucat în dublu rol şi am făcut-o atât de convingător trebuia să primesc şi eu măcar o menţiune! Ce să mai vorbim, nişte nesimţiţi, şi-au făcut glorie pe spinarea mea! Da’ stai că vine acuma sezonu’ la roşii româneşti, să-i mai prind că vin la mine! Să se ducă la toţi bişniţarii, să ia d-alea turceşti, pline de chimicale!”.
Nici Dana Grecu nu a fost mulţumită: „Adică e mai bună coţohârla aia de Andreea Creţulescu decât mine? E mai tare-n gură panarama aia? Ţipă pupăza aia fandosită mai rău ca mine? Zău de nu-mi vine să iau tigaia şi să le sparg capetele la toţi membrii APTR!”. Adelin Petrişor, reporterul frenetic, n-a primit nici el nimic, aşa, ca să se înveţe minte c-a plecat şi de la Antene, şi de la Realitatea. El a spus că merita totuşi un premiu, pentru simplul fapt că a fost reporter de război: „Au câştigat reporterii de la Antene care au mers în Piaţa Universităţii. Bine, dar acolo n-a fost niciun război, niciun terorist, niciun islamist. Au fost doar nişte uslamişti pe care i-a plătit Hrebenciuc la bucată. Ce facem aici, dăm premii pentru poveşti inventate, ca-n filmul Wag the Dog?”.
În fine, Mihaela Rădulescu s-a declarat dezamăgită că premiul pentru cea mai bună emisiune de divertisment i-a fost acordat fostei sale colege de trust Gabriela Vrânceanu. „Sincer, mi s-a făcut silă! Oriunde mergi, oriunde te duci, numai de Gabriela Vrânceanu auzi! Ce poveste de dragoste trăieşte ea, cât e de fericită, de frumoasă şi de deşteaptă, ce copil frumos a născut ea… Ştiţi ce? M-am săturat! Toate baragladinele au impresia că dacă le-a ciupit mogulul de fund o dată au şi ajuns, automat, vedete! Nici nu se compară moldoveanca asta proastă cu mine! Uitaţi-vă numai la debitul de cuvinte pe minut! O fac praf! Nu mai vorbesc de nume: individa are un nume imposibil de rostit: Gabriela Vrânceanu-Firea-Pandele. Păi se compară cu numele meu, care auziţi cât de poetic sună: Mihaela Ţiganu-Rădulescu-Bănică-Schwartzenberg, la care aş putea adăuga chiar şi Oţil, dacă m-ajută Dumnezeu şi mă lasă Elan!”
