Dacă, în țările civilizate, oamenii cu glagorie râvnesc să ajungă în Parlament ca să-și pună talentele, priceperea și experiența în slujba națiunii, în România, țară aflată la granița cu porumbul și deci ceva mai depărtișor de civilizație, unicul scop al multor candidați pare să fie acela de a-și salva pielea de pușcărie. În legislatura actuală, mai bine de trei sferturi dintre solicitările DNA de trimitere a parlamentarilor în fața justiției s-au izbit de un refuz. Așa cum le șade bine unor infractori, hoții nedovediți au făcut zid în fața celor dovediți și, mai cu un discurs cu lături la adresa Codruței, mai cu un zbenghi cu mir pe frunte, i-au scăpat pe frățiorii lor de la suferință.
Tot într-o țară civilizată, un neam civilizat ar fi privit cu stupoare deciziile partidelor de a încerca, acum, să trimită iar în Parlament, aceiași corupți care au scăpat la mustață de pârnaie în legislatura actuală. Dar România nu e o țară civilizată, iar neamul românesc n-are, încă, nicio treabă cu civilizația democratică. Și nu mă refer neapărat la pitecantropii cu două clase, care votează pe ajutoare sociale și-un țoi cu țuică în ziua votului. Mă refer, în primul rând, la ”dezamăgiții”, la ”scârbiții” cu multe studii și facultăți, care refuză constant să voteze, aducând veșnicul argument ”n-am niciun motiv să mă duc la vot, că toți sunt la fel, mai bine stau acasă”. Cum unde-i multă minte e și prostie multă, oricât ar părea de paradoxal, la noi oamenii deștepți, care nu i-au votat, și nu proștii, care i-au votat, au făcut posibilă ascensiunea unor indivizi de teapa lui Năstase, Tăriceanu, Ponta sau Dragnea.
De aceea Parlamentul a devenit azi ultima salvare a penalilor, ca-ntr-o leapșă în care, odată cocoțat pe un scaun de deputat sau senator, orice ciorditor poate da cu tifla DNA, râzându-i în nas: ”Ha, ha! Patru ani sunt în piuaaa!” În afara USR, ai cărei candidați n-au prea avut, până acum, nici în clin, nici în mânecă, cu politica, în rest nu există partid care să nu considere Parlamentul un refugiu în fața legii. PSD propune electoratului său captiv o droaie de hoți ori deja condamnați ori încă neprinși, de la Ponta și Olguța la Abramburica și Dragnea – cei mai mulți proptiți în fruntea listei, ca să fie siguri că scapă. PNL nu face nici el excepție și, chiar dacă penalii în funcție, ca domnul Cherecheș, nu mai candidează, că deja au înfundat pușcăria, candidează mămicuțele lor, liberale convinse de la Brătianu încoace. ALDE și PRU sunt aspiratoare de corupți, practic nu prea găsești pe listele lor unul care să nu fugă de pușcărie mai tare ca Maricica Puică la Los Angeles. Nici UDMR nu duce lipsă de dalmațieni, iar de PMP ce să mai spunem? Cine s-ar fi așteptat ca domnul Băsescu, care tuna și fulgera împotriva corupției, care, între frățior și justiție alegea justiția, să gireze acum o șleahtă de candidați care-au amețit de cât s-au plimbat prin partide sau, și mai rău, au bube-n cap? O fi Dan Andronic băiat fin și simpatic, dar altul mai bun n-o fi găsit Băsescu să pună pe liste decât pe unul cu un picior în pușcărie? Și de ce nu l-a pus la București, unde a făcut ciordelile alea, pe la Băneasa, ci l-a trimis taman la Giurgiu? O fi zis oare că ăia din Giurgiu sunt zarzavagii, muncesc toată ziua prin sere și nu se mai uită la televizor să afle cât a băgat vastul Andronic, în cârdășie cu Truică și Prins Pol? Dar, cum-necum, dacă se mobilizează nucleul de fanatici băsiști și cozi de topor uneperiste, indivizi precum Andronic s-ar putea strecura în Parlament, chiar și la redistribuire, cu o mână de voturi.
Și tocmai ăsta ar putea fi motivul, dragi dezamăgiți, să vă duceți la vot: să nu mai intre iar în Parlament toate paranamele penale. Sunt oameni noi pe care i-ați putea vota și, cu cât veți ieși voi mai mult la vot, cu atât procentele penalilor vor scădea, că o fi prostia infinită, dar numărul proștilor din România e finit. Ați văzut ce pot face un milion de voturi în plus în noiembrie 2014. Mai faceți un efort pe 11 decembrie, mai ieșiți o dată și scăpați țara de toate olguțele și abramburicile, de toți ponții, cherecheșii și andronicii. Altfel, vom avea iar niște aleși de toată sila, de-o să ajungem să ne ținem cu toții de nas, precum Udrea, ca să nu mai simțim duhoarea acestui Parlament împuțit.
