Scăpați de spaima că vreun descreierat care crede că fotbalul e jocul lui Satana (deși Piți nu mai e antrenor la noi de aproape doi ani!) o să le dea cu bombardeaua pe stadion, francezii au răsuflat ușurați și au lăsat-o mai moale cu măsurile de siguranță. Toată lumea s-a relaxat. Președintele a fost la paradă, au defilat soldații prin centrul Parisului ca niște curcani înzorzonați, trecând în pas țanțoș spre Ziua Recunoștinței, cetățenii au ieșit pe străzi, să vadă focurile de artificii.
Dar, în mijlocul acestei veselii generale, s-a trezit un individ să se suie într-un camion și, sub ochii forțelor de ordine care aveau grijă să nu se calce turiștii pe pantofii de firmă, a ras tot ce-a prins în cale. A gonit cu o sută la oră, într-un oraș care nu fusese considerat de autorități ”o posibilă țintă pentru atentate teroriste”, deoarece se află pe Coasta de Azur și, se știe, într-o stațiune turistică, până și teroriștii vin să se relaxeze, nu să se detoneze. La o asemenea logică de milițian, ce să mai comentezi? Dacă prostia oficialilor ar durea, toată Franța ar fi acum un urlet de durere. Din nefericire, e doar un urlet de groază. Când am auzit că individul de la volanul camionului e de origine tunisiană, chiar nu mi-a venit să cred. Vai, dar cum, un islamist, din ăia cu ”religia păcii”? Mă așteptam să fie un budist rătăcit, un creștin convertit la ateism, un șaman apaș pe cannabis, chiar un marțian supărat că pe Pământ oamenii fac atâta gălăgie că nu mai poți închide un ochi, în tot Sistemul Solar, dar un arab? Și încă unul ”aflat deja în atenția poliției”?
N-are niciun rost să-ți mai pui acum întrebări precum: ”Cum de-a ajuns zevzecul cu camionul la locul de promenadă, când circulația cu autovehicule mari era interzisă în zonă?” ”De ce nu l-a împușcat unul dintre zecile de polițiști prezenți în secunda doi, când a văzut că îndreaptă camionul în mulțime?”, ”De ce, dacă tot era supravegheat, a putut face așa ceva?” sau ”Ce dracu fac serviciile speciale din Franța de sunt prinse mereu pe picior greșit?”. După cum n-are rost să te mai întrebi dacă din atentatele comise până acum, și cele din restaurante, și cele de la Charlie Hebdo, impotenții care conduc Franța au învățat ceva. E clar că n-au învățat. Și nici n-o să facă atâta timp cât ei nu recunosc care e cauza fenomenului, nu efectele lui. Faptul că teroristul născut și crescut în Franța a decis să ucidă francezi chiar de Ziua Națională transmite și el un mesaj, anume că teroriștii, oricâte generații ar avea în spate prin țările civilizate, se pișă cu jet pe tradițiile, strămoșii, ”Liberte, Egalite, Fraternite” și tot ce înseamnă Patrie pentru un francez adevărat.
Dacă n-ar fi pizdificați mai ceva ca un travestit thailandez cu nume de vampă, imbecilii aflați la putere nu neapărat în Franța, ci în toată Europa, ar ști că religia este adevărata cauză. Religia aia a păcii apărată de oengiști. Criminali precum maghrebienii care, de un an, terorizează Franța, nu ucid ca să instaureze comunismul, cum o făceau înaintașii lor teroriști, prin anii 70, ucid ca să instaureze Sharia, legea islamică. Și nici măcar nu ascund asta. Au spus-o și o vor mai spune răspicat. Câți oameni nevinovați trebuie să mai moară pentru ca nulități ca Holland să priceapă mesajul? Câtă vreme în Franța moscheile vor continua să fie tribune ale urii, câtă vreme li se va da nas (încă) minoritarilor să-și păstreze tradițiile, ca purtatul burqăi, tăiatul fiicei violate și detonatul cu centura, așteptați-vă la și mai multe atentate. Cu avionul, cu mașina-capcană, cu camionul, cu submarinul atomic, cu parapanta sau tricicleta, animalele astea bipede vă vor ucide oricum, dragi francezi naivi.
După 11 septembrie, americanii și-au învățat lecția. La ei e suficient să fluiere unul aria Shariei în vreo moscheee, ca moscheea să fie închisă și fluierașul să zboare numai dus la Guantanamo, să practice oareșce sporturi acvatice, ca waterboard-ul. La ruși n-au fost niciodată atentate comise de teroriști, căci – cine știe știe! – de câte ori s-a dat cu bombardeaua prin Moscova, nu s-a dat fără ordin de la Kremlin. În condițiile astea, francezii n-au decât două posibilități: ori să declare mâine Franța stat islamic, ori, într-o tradiție glorioasă, să se predea. Nu nemților, că și-ăia s-au pizdificat de tot, ci rușilor sau americanilor. Doar un criminal ca Putin și un nebun cu patalama ca Trump ar putea să mai oprească alți criminali nebuni.