Îi datorăm domnului Boldea o cuvenită reverenţă pentru capacitatea extraordinară de a trage cortina peste o epocă. Duse sunt zilele când Ioana-Maria Vlas pleca, tiptil, să bată mătănii în Ţara Sfântă, schimbându-se la faţă şi la trup întru inducerea în eroare a Interpolului! Popa-FNI şi a sa călătorie pe tărâmul depărtat al Indoneziei, rătăcirile lui Necolaiciuc prin însoritul Miami sau legarea lui Hayssam sub berbecuţii de la proră în lunga-i deplasare siriană sunt azi doar amintiri din vremuri de demult, la a căror evocare se cuvine să suspinăm şi să oftăm încetişor.
Din tot ce-a fost, nimic n-o să mai fie! E vremea aventurilor noi şi a tărâmurilor virgine, cu procurori DNA învăţând pasul furişat al gazelei, răcnind ca leii la prinderea prăzii, înălţându-se pe girafe şi pe elefanţi întru scrutarea deşertului. Din savană, la adăpostul oazelor, dansând cu triburile şi tatuându-şi pe buci numele complicilor din dosare, îi vor chema spre Congo, Kenya sau Gabon din ce în ce mai mulţi exploratori încercaţi care-au avut curajul să tragă o ţeapă fraierilor şi statului român pe vremea în care vânau bizoni creduli prin hăţişurile bietei noastre ţărişoare de la marginea Bătrânului Continent.
Printre totemuri de fildeş incrustate cu diamante, generaţiile viitoare vor avea şansa nesperată de a afla povestea zeului Stoica de la Caritas şi lumea dispărută a Bancorexului, se vor închina privind deşertul rămas în urma privatizărilor şi vor rosti incantaţii aproape uitate din anii în care mogulii triburilor TV puneau sclavii cumpăraţi la preţuri de nimic să jupoaie, seară de seară, pielea duhurilor rele având chipul adversarilor politici. Se vor scoate la lumină artefacte înfăţişând un maimuţoi încremenit în şpagat, câteva măşti fioroase purtate de pigmei în corturile Antenei 3 şi, desigur, urmele unei extincţii în masă cauzate de consumul excesiv de cacao.
De la N’Djamena la Bujumbura, triburi de berberi şi fulani vor opri din loc în loc, săvârşind străvechiul ritual voodoo cu blesteme din epoca Bombo, de pe urma cărora vor avea de suferit, până la a zecea spiţă, toţi cei din neamul coloniştilor Morar şi Kövesi care au oprit NUP-ul şi SUP-ul dosarelor, instaurând apartheidul de tip nou, în care sunt scrise negru pe alb cele mai odioase acuzaţii de corupţie. Artişti bozo vor picta cu argilă colorată un marinar chel şi al dracu’, apoi vor arde efigiile în savană spre bucuria turiştilor penali veniţi la ultima vânătoare înainte de a ajunge la răcoare.
Acestea fiind spuse, nu ne rămâne decât să sperăm la ziua în care îl vom avea din nou pe Boldea printre noi, ca să-i mulţumim pentru o nesperată performanţă românească: aceea de a duce până în Africa Neagră specia parlamentarului corupt şi de a arăta unei lumi întregi că numai între Carpaţi s-a putut naşte un vajnic vânător de lei care s-a dovedit a fi un bou sinistru.
