Ministrul Adrian Curaj este căzut din lună, e dintr-o altă specie care nu înțelege societatea ce-l înconjoară și nu e capabil, cel puțin până la această oră, să realizeze că principala lui preocupare trebuie să fie calitatea educației din România.
Aflat la Craiova a declarat următoarele în legătură cu situația de la grădinița ”Flipper Garden”:
”Colegii mei mi-au spus că nu era acreditată. Nu că nu era acreditată, dar nu exista. Poate oricine să-şi pună o etichetă pe uşă pe care scrie «şcoală». Sunt o grămadă de instituţii, existând inclusiv calea instanţei de judecată, unde cineva poate să reclame în momentul în care consideră că s-a folosit o denumire pentru o instituţie în mod abuziv. Noi, din ce mi-au spus colegii mei de la ARACIP, nu am avizat, nu am acreditat acea instituţie, deci ea nu există pentru noi.”
Și a continuat pe același ton surprinzător și lipsit de coerență:
”Mesajul pe care îl transmit părinţilor este să verifice înainte de a decide unde să ducă un copil. Să se informeze, să se documenteze pentru a se asigura că acele instituţii sunt acreditate, avizate. Nu poate altcineva să decizii în locul părintelui, dar o decizie informată are cu adevărat forţă.”
După mintea d-lui Curaj, ministru care nu a deranjat nici astăzi plagiatorii de doctorate, părinții sunt cei care trebuie să se intereseze dacă școlile sunt acreditate. Părinții sunt cei care trebuie să piardă timp pe internet, pe la ușile ministerului și inspectoratelor, ca să ceară lămuriri și dovezi în legătură cu instituțiile și educatorii care se vor ocupa de copiii lor. Un ministru care tratează cu atât de multă indiferență zona de care trebuie să se ocupe ar fi trebuit să dispară din funcție. Fără alte comentarii. Activitatea sa până în acest moment nu a convins. Din contră, sunt nenumărate suspiciuni care ne fac să credem că este doar un alt specialist în așezarea batistei pe țambal. Premierul Cioloș nu vede, simpozioanele se țin lanț, iar bătăile din școli și grădinițe iau avânt. Noroc cu camerele video de care unii se mai plâng și astăzi că, vezi Doamne, invadează intimitatea dascălului…
