Dragi juniori,
La lecția de business de astăzi discutăm despre departamentul de HR. În fiecare companie cu mai mult de un angajat și care are impresia că e Microsoft după ce a ieșit în primul an cu un Iorga pe profit apare nevoia subită de a se compartimenta pe divizii. Și așa se nasc departamentele.
Unul dintre primele birouri nou montate este cel al HR-ului. Adică băietul sau fata care se ocupă cu adunat sclavi pe plantație, cu programele de wellness în companie, cu desenat pachete de beneficii pentru angajați și plimbat hârtii între șeful ăl mare și departamentul de legal, despre care vorbim în altă ediție, și ocazional cu organizat team-building-uri și alte activități de grup care, deși ele sunt de dezvoltare a abilităților interumane și alte aptitudini, invariabil se încheie cu comă alcoolică și cu sex în cel puțin un grup, de obicei acela în care este și șeful.
Să discutăm pe rând despre rolurile angajatului de HR. El săracul vine acolo cu așteptări mari, ca orice tânăr dornic de carieră fulminantă, deja a citit toate articolele de dezvoltare a resursei umane și poate să recite jumătate din arhiva Human Capital Institute. După un interviu în care i se pare că a prins vreo două zeități și cinci moaște de picior vine la birou unde primele lui taskuri sunt să frece bila de la mouse cale de cinci ore pe zi după potențiali candidați. Adicătelea, scuipă-n deget și scrolează după viitori sclavi. Deja după trei luni este stalker profesionist. Eu sunt convinsă că Interpolul s-a născut dintr-o gașcă de HR-i care nu au găsit loc în bar să bea o bere și și-au găsit brusc altă activitate de timp liber.
După identificarea potențialilor candidați pentru joburile vacante în companie, trecem la următoarea lui ocupațiune – făcut fișa postului viitorului angajat. Dacă vă întrebați cumva cine anume creează anunțurile alea pe net în care pentru 1500 de lei pe lună trebuie să scrii un site întreg, să sortezi plicuri, să modelezi în ceramică neagră de la Marginea și să faci și un copil șefului, ei sunt de vină. HR-ul este cel care face listuța cu responsabilități. Tot el este cel care trebuie să facă și lista cu beneficii unde invariabil, cred că iau cu copy/paste din Manualul HR-ului Nesimțit următoarele : ”mediu de lucru tânăr și dinamic, posibilitatea de a învăța mereu lucruri noi și bonuri de masă.”
Acum că a terminat cu aceste activități obositoare, după un maraton de Candy Crush Saga, HR-ul se ocupă și de angajații deja existenți și le concepe programe distractive care să unească echipele și să ajute colectivul să fie fericit și relaxat. El naște cupele angajaților la ping pong, la gătit, la alergat și după caz, în companiile IT, la labă. O dată pe an chiar are foarte mult de lucru când organizează petrecerea de Crăciun a firmei sau team-building-ul la munte sau la parcul de aventuri. Pentru că se pare că oricine muncește măcar o zi în viață simte nevoia să își sugrumele testicolele sau sânii într-o tiroliană.
Acestea fiind spuse, dragii mei juniori, ne întâlnim în ediția viitoare.
Prof. Dr. Mioara Corporănescu
