Nu ai cum să umbli prin București fără să dai cu ochii de afișe, corturi, mesh-uri cu mutrele prespălate ale candidaților la primărie. Singura mutră avantajată e cea a lui Nicușor Dan care targetează hipsterimea și care probabil are pe lângă el niște creativi d-ăștia pentru care a te sparge lejer e în fișa ”prostului”, astfel reușește să fie ambalat cu ceva mai mult bun gust și bun simț. Restul materialelor de promovare sunt de-a dreptul ridicole. Încerc să cred că oamenii nu sunt chiar atât de bătuți în cap și îmi spun cu optimism că poate e o strategie asemănătoare cu stilul reclamelor la detergenți, cunoscute pentru că sunt special făcute să fie tâmpite. Mama lui de focus grup!
Cel mai des dau de T(OM)ac (OM)ul tău și mă duce cu gândul la o drăcie care umbla pe net asociată unei mutre ușor lipsite de inteligență: ”Fii omul din tine nu omul din altul”. Deci bravo, bă, Tomac, ai reușit să te afișezi la nivel de ”amărât popular pe net”. Mutu, mai bine tăcea. Încerc să-mi imaginez breinștorming-ul care a scos-o pe-aia cu ”Vorbește cu Mutu”. Cât de încântați trebuie să mai fi fost ei acolo scornindu-l, ca o ceată de lobotomizați pastilați.
Nu cred în IQ și măsurarea inteligenței omului, dar când acesta e sub 70, deja intrăm în zona deficiențelor care ar trebui asistate social. Cristian Petrescu de la PMP, ne face subtil cu ochiul și ne îndeamnă să-l chemăm pe Cristi. Îmi vine să fac asemenea lui Mircea în bancul ăla, când se trezea dimineața și striga ”Baiazide!”. Cristi! Bă, Cristi! Ești vai de cuculețu tău! Multora dintre noi ne mai ziceau mamele, când plecam șui de-acasă:”Unde pleci, mă, așa! Ce-o să zică lumea despre mine dacă ieși așa pe stradă!”. Bag seama că ăștia nu au mămici pe la partide, dacă îngăduie plasarea siglei partidului pe asemenea atrocități. Mai e unul de modă veche, ne promite să nu promită decât promisiuni pe care să le îndeplinească. Dracu' mai știe cum îl chema și pe ăsta sau al cui era.
Partea și mai tristă însă e generalizată. Românul nu plătește servicii de creație. Dacă îi ceri bani pe logo-uri sau design sare în aer: "Cât? Adică să-mi desenezi aia costă mai mult de 50 de lei?". Copywritingul a fost oarecum salvat de SEO, ăla n-a fost niciodată luat în serios pe la noi. M-ar plăti cineva ca alături de o echipă să-i scriem un discurs și să-i debităn un slogan inteligent? Ei fâs, are el un văr care a terminat "comunicare managerială" la Spiru și-l rezolvă cu o țuică. Astfel în domeniu, dacă nu vrei să îți bați joc de meserie și să poți face o treabă bună și frumoasă, trebuie să îți ascunzi costurile de creație în spatele producției propriu-zise. Fiindcă omul dă mai ușor banii pe lucruri pe care pune mâna.
La capitolul abordarea propriei imagini, candidații sunt zdrențe. Cum aș putea eu să cred că ăștia vor fi în stare să facă ceva cu orașul, când ei nu sunt în stare să-și gestioneze prezentarea?
Nefericitul ăla care are pe fundal monumentul comunist din parcul Carol, e emoționant de neajutorat. De ani de zile văd numai campanii făcute pe genunchi de toți (ne)pricepuții, iar asta spune destul despre mentalitatea românească limitată într-un materialism dialectic multilateral dezvoltat. Când nu te pricepi la nimic în mod special, ai impresia că te pricepi la toate și, ce-i mai grav, ești incapabil să faci diferența între un specialist și un incompetent.
Încă nu-mi dau seama dacă suntem săraci pentru că suntem proști sau suntem proști pentru că suntem săraci, dar cu siguranță suntem și una și alta, cu tot cu Halep, Hagi și olimpicii noștri la matematică. Ei ne fac mândri, noi îi facem de rușine.
