Văzând că fotoliul de premier nu exact ceea ce și-a dorit, șeful Guvernului, Ludovic Orban, s-a gândit să se reprofileze.
Conform ultimelor sale declarații, Ludovic Orban se vede arhitect.
Este adevărat că președintele PNL nu poate să mai fie arhitectul Casei Poporului, dar ar putea fi arhitectul celei de-a opta case a alesului, Klaus Iohannis.
Guvernul are în vedere o regândire a arhitecturii instituţionale în materia absorbţiei fondurilor europene, urmărind, printre altele, descentralizarea absorbţiei banilor europeni pe Agenţii de Dezvoltare Regională pe lângă care vor funcţiona Autorităţi de Management, în vederea simplificării procedurii pe absorbţie, a declarat premierul Ludovic Orban.
"Principalul subiect al dezbaterii este legat de exerciţiul multianual 2021-2027 şi de gândirea pe care o propunem privitor la fondurile europene pe perioada de programare respectivă, evident, ţinând cont de faptul că nu avem încă garanţia unui buget aprobat, dar există propuneri de buget şi există câteva linii directoare care sunt stabilite la nivel european şi în funcţie de aceste elemente noi am pregătit o gândire pe care o avem legată de utilizarea fondurilor europene în 2021-2027, pe care o supunem dezbaterii publice", a declarat Ludovic Orban, miercuri, la Palatul Victoria, la începutul întâlnirii cu reprezentanţii mediului de afaceri şi structurilor asociative.
Premierul a aminitit că Executivul a avut o primă consultare cu reprezentanţii formaţiunilor politice parlamentare şi a adăugat că aşteaptă din partea mediului de afaceri idei de îmbunătăţire a propunerilor pe care le-a formulat Guvernul.
"Vom continua consultări cu asociaţii profesionale, cu zona sindicală, astfel încât să avem punctele de vedere ale tuturor partenerilor sociali, pentru a încerca să avem o gândire care să ne permită o utilizare cât mai eficientă a fondurilor europene pe care le va avea România la dispoziţie", a spus Orban.
El a menţionat că, faţă de exerciţiul multianual 2014-2020, sunt elemente noi în privinţa fondurilor europene.
"Există o orientare strategică a Comisiei Europene pentru obiectivul numărul 1 şi există o concentrare tematică (…) de 35%, adică, practic, vor să aloce din FEDER (Fondul European de Dezvoltare Regională – n.r.) 35% pentru obiectivul numărul 1 care înseamnă specializare inteligentă, inovare, cercetare, soluţii inteligente, smart city, digitalizare. Practic, va fi un domeniu în care vom avea la dispoziţie resurse financiare semnificative pentru care va trebui să pregătim toţi posibilii beneficiari, chiar să generăm un sistem de pregătire a proiectelor, astfel încât să avem capacitatea să utilizăm aceşti bani ", a spus Orban.
Premierul a adăugat că noua linie politică a Comisiei Europene manifestată prin Green Deal va genera provocări la care România va trebui să se adapteze. El a punctat că obiectivele regăsite în Green Deal, care vizează o reducere a emisiilor de carbon de 55% până în anul 2030 şi de asigura neutralitate până în 2050, va crea efecte asupra tuturor domeniilor economiei în care sunt industrii care generează emisii de carbon.
"Aici va trebui să obţinem resurse pentru a ne atinge obiectivele, pentru că, cel puţin în domeniul energetic, există riscul să pierdem până la 40% din capacitatea de producere, dacă ei vor vor considera combustibilii fosili ca neutilizabili. Oricum, cărbunele este condamnat ca şi resursă energetică, iar aici gândirea pe care trebuie să o avem pe termen nu foarte lung, aproximativ orizontul 2030, să găsim soluţii de producere a energiei care să diminueze emisiile de gaze care generează efecte de seră", a declarat Orban.
El a adăugat că obiectivul este de a nu fi afectate fondurile de coeziune şi de a se menţine finanţarea pentru agricultură.
"Obiectivul nostru este să nu afectăm fondurile de coeziune, de asemenea, să menţinem finanţarea pentru agricultură, pentru că România e a şasea ţară ca şi potenţial agricol. Aici ne-am şi stabilit ca obiectiv să milităm pentru convergenţă, adică creşterea plăţilor la hectar la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu, astfel încât să creştem competitivitatea fermierilor din România. De asemenea, va trebui să alocăm inteligent resursele şi pentru Pilonul II din FADR, adică, practic, partea de procesare, pentru că, din păcate, la ora actuală România are o structură a exporturilor în care 70% sunt cereale vrac şi animale vii", a afirmat Orban.
Premierul a mai menţionat că, în planul pe diferite tipuri de programe privind fondurile europene, Guvernul propune "o regândire a arhitecturii instituţionale".
"Faţă de ce avem astăzi, propunem înfiinţarea a trei Autorităţi de Management şi, de asemenea, descentralizarea absorbţiei fondurilor pe Agenţii de Dezvoltare Regională, unde, practic, vor funcţiona Autorităţi de Management aferente fiecărei Agenţii de Dezvoltare Regională, pentru a simplifica procedura pe absorbţie pe dezvoltarea regională", a spus Orban.