La 30 de ani de la Mineriada din 1990, într-un gest simbolic, de solidaritate cu cei care încă nu au obosit să aștepte judecarea vinovaților pentru mascarul din Piața Universității, magistrații Parchetului General i-au făcut o surpriză deloc plăcută lui Ion Iliescu, chemându-l la procuratură, pe 15 iunie, pentru câteva autografe oficiale.
Extrem de deranjat de gluma partizană a procurorilor, făcută în condițiile în care, pe 8 mai 2019, la aproape doi ani de la trimiterea în judecată, dosarul mineriadei a fost desființat de Înalta Curțe de Casație și Justiție și returnat Patrchetului General pentru refacere, la finalul zilei Iliescu a chemat în fața instituției de această dată nu minerii, ci intelectualii din presă, pentru a le dezvălui stenograma dialogului avut cu magistrații.
Iată și cum a decurs discuția dintre Ion Iliescu și procurorii Parchetului General:
Ion Iliescu: Bună ziua, tovarăşi!
Procuror: Să trăiţi, domnule Iliescu! Noi, tovarăşi?!
Ion Iliescu: Da, voi! Pentru că vă comportaţi întocmai ca procurorii abuzivi ai regimului comunist de tristă amintire! Ce sunteţi aici, parchet stalinist??
Procuror: Domnule Iliescu, v-am chemat deocamdată la o cafea de vorbă şi să mai schimbăm unele impresii despre dosar. Ştiţi cum procedăm, că nu-l redeschidem pentru prima dată!
Ion Iliescu: Păi da, cum vine unul la Putere, cum îl cercetează pe Ion Iliescu pentru 13-15 iunie '90! Faceţi toţi capital politic pe seama mea, impertinenţilor!
Procuror: Noi nu, executăm doar ordi… mă scuzaţi… cursul firesc al acestui dosar care a devenit un fel de cărămidă la baza justiţiei postdecembriste. Serviţi o cafea?
Ion Iliescu: Poate o serviţi voi şi eu o beau, folosiţi corect limba română, nu sunteţi parchetul din Bonn! Un ceai negru rusesc, vă rog.
Procuror: Nu cred să avem, unul indian nu merge?
Ion Iliescu: Baţi cumva ceva apropouri cu asta? Să nu fii obraznic cu mine, că nu ne-am tras de şireturi amândoi în armată!
Procuror: Nici n-am făcut armata, domnule Iliescu, sunt prea tânăr pentru aşa ceva…
Ion Iliescu: Nici eu n-am făcut-o, dar am luptat toată viaţa pe meterezele adevăratului socialism ştiinţific, total opus aberaţiei comuniste! Zi să vină ceaiul!
Procuror: Un ceai dublu la domnul Iliescu, oaspetele nostru de onoare! Văd că sunteţi foarte pornit azi contra comunismului, eu auzisem altceva din presă şi din ce vorbeşte lumea.
Ion Iliescu: O anumită parte a presei, vrei să spui, iar lumea în România vorbeşte fiecare cum îl taie capul, fără disciplină. N-ai urmărit lucrările Congresului acela vechi, unde am înfierat cu mânie, într-un glas, ororile dictaturii comuniste?
Procuror: Da, a fost impresionant. Am o nelămurire personală, ca să zic aşa: atunci când a condamnat comunismul Băsescu, l-aţi înfierat dvs, PSD-ul, din toate poziţiile, în acelaşi glas cu regretatul domn tribun Vadim. Cum s-a întors atât de spectaculos roata istoriei?
Ion Iliescu: Domnule, Băsescu n-avea voie să condamne el un regim la care noi, luptătorii anticeauşeşti, am pus din greu umărul! El n-a fost decât un profitor al acelor vremuri, când a trăit ca un capitalist veros, ca şi acum! Păi câţi au avut maşină străină pe timpul acela, plus că era plătit în dolari ca navigator! Nu-i lua el în mână, dar la bişniţă vă asigur că umbla cu mâinile pline de valută! Ca să nu mai zic de ţigări străine şi carpete cu "Răpirea din serai"!
Procuror: În regulă, noi v-am chemat pentru altceva. Dosarul Mineriadei 13-15 iunie şi reprimarea manifestaţiei…
Ion Iliescu: Nu voi, ştiu eu cine m-a chemat! Altfel tace ca mutu' şi cutreieră pământu'! Mă rog… matale n-ai nicio vină… cum te cheamă?
Procuror: Procuror Nepoţelu… dar n-ar trebui să pun eu întrebările?
Ion Iliescu: O să le pui şi matale, în ordinea vârstei! Eşti rudă cu fostul procuror Nepoţelu pe care-l ştiu eu?
Procuror: Da, sunt nepotul lui. S-a dus acum câțiva ani buni… Haideţi să vorbim totuși despre 13-15 iunie…
Ion Iliescu: Nepoţelule, ce să mai vorbim, c-am lămurit-o de câte ori am venit pe aici la un ceai! Eu am fost o victimă a acelor evenimente şi nu pot fi acuzat decât de cei vânduţi intereselor străine României!
Procuror: Victimă în ce sens? Aţi luat bătaie de la mineri? Aici scrie altceva…
Ion Iliescu: Nu vă luaţi după ce scrie în plastografiile alea! Cozma personal a sărit la mine la bătaie, îl am martor pe Gelu Voican! Noroc că Gelu ţinea mereu pistolul mitralieră aproape şi l-a pus la respect. Între noi, neoficial, i-a zis ceva şi de clitorisul unei anumite mame…în fine…Gelu pendula mereu între metafizică şi clitoris, era un tip mai original.
Procuror: Bine, ca să n-o lungim la prima întrevedere, sunteţi om în vârstă…daţi dvs, deocamdată, o declaraţie despre cum vedeţi cele întâmplate atunci…
Ion Iliescu: E simplu: luaţi toate declaraţiile anterioare pe care le-am dat şi schimbaţi-le data! Eu nu am nimic în plus de declarat, acolo este adevărul istoric gol-goluţ, fără schimonosirile aplicate de nenorociţii veniţi după mine la Putere cu vederi capitaliste…
Procuror: Păi parcă spuneaţi că aţi înfierat comunismul, v-aţi răzgândit?!
Ion Iliescu: Comunismul l-am condamnat eu, dar capitalismul îl fac praf până oi ieşi din viaţa socio-politică pe scut, cu picioarele înainte! Hai că te-ai obrăznicit iar, ia zi, când mă mai chemi la declaraţii?
Procuror: Eu ştiu…mai vedem care sunt indic…pardon…procedurile juridice, vă anunţăm noi când e cazul. Vă mulţumim, domnule Iliescu, pentru prezenţa dvs şi lecţiile istorice oferite! O să am grijă să fim aprovizionaţi şi cu ceai rusesc în vederea următoarei întâlniri!
Ion Iliescu: Aveţi tot timpul, sunt sigur că o să mă mai chemaţi când o să schimbăm din nou Preşedintele. Voi să aveţi răbdare şi putere de cercetare, că eu n-am de gând să dau satisfacţie inamicilor mei cel puţin cinci mandate de-acum încolo!
