AcasăPoliticGuvernMoțiunea anti – Orban versus basca proletară, plină cu...

Moțiunea anti – Orban versus basca proletară, plină cu soluții de prim – ministru, a pesedistului Ciolacu

Extrem de sigur pe în ceea ce privește deznodământul moțiunii de cenzură care va fi citită joi în Parlamentul României, volubilul Marcel Ciolacu anunță că social – democrații au scos deja din joben, pardon, din basca proletară, prin birourile fără cărți în biblioteci ale sediului din Kiseleff, un viitor premier numai bun să îi dezacordeze, din toamnă, mandolina lui Ludovic Orban. Misterios, Ciolacu nu s-a grăbit, însă, să ofere niciun indiciu asupra candidatului aflat în polle position pentru Palatul Victoria, însă a ținut să asigure opinia publică asupra faptului că pesedeul nu intenționează să lase țara nici pe mâinile lui Dâncu, nici pe cele ale lui Grindeanu sau George Maior.

În ciuda variantelor oficiale vehiculate de președintele PSD, reporterii Departamentului pentru Investigații Speciale al Academiei Cațavencu au aflat că, din pricina faptului că mega spitalul cu 3000 de paturi, pe care PSD-ul îl promitea în campania din 2016, a fost pus în operă, în România, doar sub forma unui azil suprapopulat cu milioane de nebuni, afacerea repercutându-se în toţi aceşti ani nu numai asupra imaginii României ci şi asupra cotei de piaţă a partidului, Partidul e decis să execute o diplomatică ”reîntoarcere la popor”, luând în calcul următoarele variante de şef de Cabinet, care să păcălească uşor aprobările lui Iohannis şi să dea bine pe sticlă o perioadă, până se repoziționează social – democrația pe baza uzurii accelerate a actualei guvernări:

1. Călin Popescu-Tăriceanu

Ştim, a mai fost premier şi a obţinut uluitoarea şi nemaiatinsa performanţă de a avea deficit bugetar pe fond de creştere economică, dar e omul ar fi cea mai la îndemână variantă a PSD-ului. Partea bună a lucrurilor e că Tăriceanu nu mai e arogant, fiindcă s-a fript cu coalițiile de guvernare şi acum s-a învăţat minte, suflă şi-n iaurt: dacă mai sunt inundaţii, nu le mai zice sinistraţilor, ca un bădăran, „Ce vreţi, bă, să vă fac şi hotel?”, ci le face direct hotel. Plus de asta, la cum ştie el să fenteze coada, se va bagă în faţă atunci când or veni statele NATO să-i pupe cizma de cowboy văcarului ăluia de Trump, şi ghici cine o să fie cea mai apreciată ţară din Est la Washington?

2. Dan Puric

Ca şi Deceneu, reputatul artist Dan Puric ar lua măsuri dure pentru salvarea fiinţei naţionale, grav ameninţată de darul suptului – ne refeream strict la vin, nu vă gândiţi la prostii. Dându-şi seama că tot ce se întâmplă rău în România, de la violuri de verişoare la votul dat penalilor, se produce pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice, mirobolantul om cu nume de insectă va distruge viile, lăsând doar câteva hectare de vin mănăstiresc, de împărtăşanie, la rugămintea BOR. În acelaşi timp, ca premier, Puric ar renunţa la corectitudinea politică, redând omului profund din Vaslui, Bacău şi alte judeţe dreptul inalienabil, transmis din moşi-strămoşi, de a-şi bate nevasta fără pricină, că ştie ea de ce.

Mai mult, acest dac ortodox veritabil ar putea introduce un alt străvechi obicei: o dată la patru ani să arunce în suliţe câţiva parlamentari hoţi trimiţându-i să dea explicaţii la Zamolxe prin ordonanţă de urgenţă. Măsura asta ar fi foarte bună, deoarece, în cel mult jumătate de secol, am scăpa de toţi politicienii penali.

3. Florin Salam

Cunoscutul cantautor ar fi un excelent premier al tuturor românilor, nu doar al ălora care se scriu cu doi, trei sau chiar patru de ”r”. Cu un istoric permanent de călătorie ”pă Londra”, ”pă Paris” sau ”pă Berlin”, el este cu siguranță bine văzut de Uniunea Europeană şi va reprezenta garantul orientării României spre vest – că spre est n-ai ce fura, oricât te-ai strădui.

Ca premier, ar putea lua măsuri salutare pentru întoarcerea acasă a tuturor creierelor plecate în bejanie: va promite să le dea tuturor celor care se întorc 100 de euro, cu condiţia să mai plece de vreo câteva ori înapoi şi să le dea francezi câte 300 de euro impozabili în România, de fiecare dată.

4. Sebastian Ghiţă

Fostul pesedist, transformat între timp, de frica puşcăriei, în naţionalist, ar da bine cu o revenire la vatră, şi ar putea fi mai mult decât un premier. Ar fi un Conducător, Duce, Fuhrer, Caudillo, ziceţi-i cum vreţi. Sub mandatul lui, nimeni n-ar mai îndrăzni să respire aerul patriei decât româneşte, ungurii, ţiganii, saşii, tătarii şi celelalte naţionalităţi fiind obligaţi să vină cu punga de-acasă şi să răsufle-n ea. În acelaşi timp, pentru că Naţionala oricum nu joacă nimic, premierul Ghiţă va organiza pe Arena Naţională execuţii de ciocoi, vânzători de ţară şi soroşişti, care vor fi difuzate în direct la România TV şi în reluare la Antena 3 şi B1.

5. Gheorghe Hagi

Hagi ar fi în acest moment, exceptând-o pe Halep, poate cea mai populară variantă legată de un nou început. Executivul începe întotdeauna de la un prim-ministru desemnat, şi pentru funcţia respectivă, PSD-ul, care se pregătește să îl dea jos pe Orban, are toate motivele să îl nominalizeze pe Gică Hagi: are experienţă cu carul, performanţă cât cuprinde şi în ţară şi la Europene (doar el i-a făcut echipa lui Rădoi, nu Gigi Becali), grijă pentru Viitorul naţiei şi e preocupat mereu să facă bine ca să nu fie rău. În plus, demnitatea acordată ar compensa, chiar şi cam palid, lipsa grupului statuar “Gică Hagi cu mingea la picior” meritat cu vârf şi îndesat şi niciodată ridicat.

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare