Furtuna și ploile abundente de zilele trecute au stârnit pe toți meteorologii și reporterii de televiziune, care s-au grăbit să propovăduiască apocalipsa, băgând toată lumea în sperieți și scoțând fire albe babelor încă neîncărunțite. Autoritățile se fălesc care mai de care cu măsurile luate, de parcă nu asta ar fi menirea lor, ci ar face-o de dragul nostru. O notă aparte a făcut însă Patriarhia. Pentru că, dacă nu știați, și Patriarhia s-a pregătit pentru inundații. Nu, nu a ridicat diguri, nu l-a chemat pe ÎPS Teodosie să vocifereze la râuri să nu se împreuneze mai mult de două ori pe săptămână, nici nu a sfințit apa care a inundat. Patriarhia a hotărât în schimb să participe efectiv și dinamic la stoparea dezastrului. Ca urmare, clopotele bisericilor au bătut „pentru dispersarea norilor” și apariția soarelui. Înțelegem că nu mai înțelegem nimic. Deunăzi preoții au ieșit la câmp, nu să semene și nici la picnic, ci să cheme ploaia pe care acum vrea s-o alunge. Problema însă este alta. Dragă Patriarhie, dacă în loc să lași pe seama clopotelor alungarea norilor, ai da o mână de ajutor sinistraților? Poate că dacă ai vinde vreo două din Mercedesurile tale, ai putea ajuta niște familii de sărmani. Și, la urma urmei, nici nu e nevoie să vândă, căci, vorba lui Creangă, bogată a fost dintotdeauna Patriarhia, dar bogată așa ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când este, niciodată n-a fost!
