”Demisia mi-am cerut-o chiar eu mie însumi la aflarea sentinţei''
Dacă această declarație nu ar fi fost prezentă pe toate televiziunile și nu i-ar fi ieșit pe gură lui Liviu Dragnea, aș spune că este produsul unui ”glumeț” care a pierdut orice contact cu realitatea. Iarăși mă văd obligat să-mi râd în barbă și să-mi aduc aminte de alt nărod pesedist, Victoraș Ponta, care una spunea ca ministru și alta povestea ca parlamentar. O lume ciudată, avem parte numai de personaje sinistre de-a dreapta și de-a stânga parlamentului, asistăm stupefiați la dedublările de personalitate ale unor găgăuți cu ifose ce au ca singur merit în politica românească faptul că au prostit un segment important al populației, promițând – vorba pozarului de la Costinești – ”marea cu sarea și delfinul cu rechinul”.
”Am un sentiment de profundă nedreptate. (…) dar ”justiția divină nu greșește niciodată”
Omul e atins de-a binelea de fiorul divin, la fel ca morții care fremătau de nerăbdare să iasă din coșciuge pentru a vota la referendum. Serios vorbind, e bine la cap, are toate sinapsele în perfectă stare? E convins că împerecherea cromozomilor în meioză are loc în condiții optime în ceea ce-l privește? Cum adică ”justiția divină nu greșește niciodată”? La ce să mă aștept acum? Livia Stanciu va fi urcată pe cruce și i se vor înfige niște cuie în mânuța cu care a ținut ciocănelul dreptății? Toți cei care nu l-au ajutat în încercarea de fentare a sistemului democratic și în intenția sa de a fura voturi, vor fi pedepsiți? Cine o va face? Iisus însuși îi va biciui cu sete, Dumnezeu le va sparge capetele cu pietre fierbinți sau vor găsi doar ouă clocite în castronul de pe masa de Paște?
”Consider că am fost acuzat într-un dosar politic.”
Nu, măi, dragă Liviu. Este cea mai impertinentă scuză pe care o poate scoate la interval orice condamnat penal din clasa politică. Atunci când simte că-i ajunge apa la nară și pantalonii încep să-i miroase a rahat, aduce din neantul gândirii prostia cu ”dosarul politic” Este o fâsâială pe care nici măcar tu nu o crezi, dar o folosești ca tirbușon pentru fraierii care mai înghit metodele ieftine de spălare a imaginii pe ultima sută de metri. ”Vaaai, sunt lovit în aripă. Sunt un înger imaculat și ticăloșii ăștia vor să mă violeze pe la spate. Vaaai, săriți!” Nu e un dosar politic, Dragneo, e un semnal din partea unui complet de judecată care vrea să arate, ție și oricărui guzgan aflat pe ”roșu”, că lucrurile astea nu prea mai merg. S-a cam terminat muzica, ați plătit până la stația asta și e vremea să vă dați jos din căruță.
Tupeul președintelui PSD este inimaginabil. Într-o altă țară, cu o democrație decentă, Liviu Dragnea ar fi fost eliminat din politică încă din ziua în care primele probe și-au făcut intrarea în rechizitoriu, nu ar fi trebuit să treacă ani de zile pentru ca ieșirea sa din funcții să se efectueze. Dar aici, la noi acasă, într-o atmosferă atipică, relaxată, de parcă ne-am afla cu toții într-un lounge-cafe, nu numai că nu există intenția de a se da la o parte. Deloc, dimpotrivă. Pesedistul-șef rămâne înfipt pe capra trăsurii, afirmând că fără el s-ar produce haosul în partid și ar veni un tsunami peste biata țară neputincioasă.
”Decât” Liviu are veleități de far luminos, și-a descoperit harul divin de guru al politicii și e ferm convins că nația asta va fi înghițită de potop dacă el, stindardul social-democrației, va dispărea și se va duce acasă. Bunul-simț lipsește cu desăvârșire. Despre minima decență pe care ar trebui s-o aibă și să o practice un lider politic, nici nu mai are rost să amintim în acest caz. Cred că e vorba doar despre sfidarea mitocănească a unei decizii judecătorești și o insultă la adresa votanților PSD care ar merita un alt gen de tratament din partea conducerii centrale. Dar se pare că aluatul din care sunt făcuți îi apropie și îi condamnă la veșnică înțelegere și pomenire, dacă tot ne permite contextul să valsăm cu cuvintele. Se merită unii pe ceilalți, unii mint cu nerușinare și seninătate, ceilalți acceptă smeriți vrăjeala solemnă cu care sunt îmbrobodiți în preajma urnelor.
Liviu Dragnea pur și simplu rămâne pe picioare după un upercut din partea justiției, instituție care, dacă mi se permite, este mult prea lipsită de ”cojones” – vorba mucalitului Sancho Panza – pentru a se lua în serios și pentru a emite sentințe în concordanță cu gravitatea faptelor comise. Vor continua sacoșele cu șpaga electorală? Personal, am toate motivele să cred că moda aceasta imundă nu va dispărea prea curând. Se va încerca din nou alterarea numărului de voturi? Sunt sigur. PSD-ul, în frunte cu acest Lorin Fortună al stângii românești, va face și în următoarele luni aceeași politică ieftină, pe alocuri dubioasă, cu care ne-a obișnuit? Nu am nici un argument care m-ar determina să cred altceva.
Furați, băieți! Șpăguiți tot ce se poate și umpleți frigiderele boborului cu pui congelați și pixuri de propagandă electorală. Dacă lumea pune botul și justiția e moale, de ce să n-o faceți? Că proști nu sunteți, doar nepermis de ticăloși.
