La bază, Sorin Oprescu e chirurg, gargara fiind doar un hobby al lui. Judecând după nonşalanţa cu care vorbeşte despre vânturi, l-am putea bănui însă şi de o aplecare spre gastroenterologie.
Săptămâna trecută, şoferii treziţi cu noaptea-n cap au avut parte de o surpriză: peste maşinile lor se aşternuse un praf portocaliu de toată frumuseţea. Imediat, meteorologii au lămurit situaţia: cică praful galben – necazul şoferilor şi bucuria spălătoriilor auto – ar fi venit taman din Sahara! Vi se pare imposibil? Ha! De când cu globalizarea asta, nimic nu mai e imposibil. La urma urmei, au ajuns toţi cioripanezii de prin colonii să pape alocaţii prin Soho, de ce să nu vină vânturile sahariene până pe Splaiul Dâmboviţei? Da’ vezi că explicaţia lor n-a fost pe placul primarelui general. Patriot, Oprescu a ieşit la rampă, afirmând că praful de pe străzile Bucureştiului nu vine din Africa, „aşa cum au spus unii înfierbântaţi”, ci din Bărăganul nostru, frate! Adică numai negrii lor să aibă praf, mă, ai noştri, nu?
E drept că în Bărăgan pământul e cernoziom, negru tăciune, da’ ce contează asta pentru Oprescu? Pentru el, explicaţia e simplă ca o apendicectomie: praful de pe uliţele neasfaltate ale aşezărilor româneşti a fost negru, dar s-a transformat în portocaliu din cauza presiunilor politice! Propagandă pedelistă pe faţă, stimaţi pacienţi, pare să spună Doctorul, care ştie că Prigoană e imprevizibil: dacă s-o fi apucat afurisitul de mustăcios să împartă făină înaintea altor candidaţi şi, ca să ştie votanţii de la cine e pomana, a vopsit-o în portocaliu? Acum, toate bune şi frumoase, da’ să-l văd eu pe Oprescu: când o veni un vânt din ăla de prin Olanda, cu aromă de iarbă proaspătă, tot pe ciulinii Bărăganului o să dea vina?