Academia Cațavencu este o revistă satirică românească fondată în 1991 și devenită celebră prin jurnalismul său de investigație. 

Nume

Nae Cațavencu este un personaj din comedia lui Ion Luca Caragiale din 1883 O scrisoare pierdută. Politician fără scrupule, demagog, Cațavencu își folosește ziarul Răcnetul Carpaților pentru a șantaja politicienii partidului advers cu o scrisoare de dragoste compromițătoare pe care o găsește.

Istorie

În forma sa actuală, Academia Cațavencu a fost înființată în 1991, de o echipă de umoriști, jurnaliști de investigație și caricaturiști condusă de poetul și fostul disident Mircea Dinescu. O parte a echipei editase anterior două lucrări satirice de scurtă durată, Cațavencu Incomod și Cațavencu Internațional.

Dinescu a fost redactor-șef până în 1998, când și-a dat demisia și a continuat să creeze propriile publicații.

Academia Cațavencu la nivel Internațional

Publicația Academia Cațavencu a fost de mult timp susținătoare a libertății presei. Jurnaliștii săi sunt dedicați monitorizării presei și se declară câini de pază împotriva manipulării prin mass-media.

În campania electorală din 2004, Academia Cațavencu a publicat ca suplimente două numere parodie ale Scânteia, care conțineau reeditări ale unor articole scrise de importanți politicieni actuali în epoca comunistă. Aproape 40.000 de exemplare au fost cumpărate doar de la magazinele de ziare. Presupușii făptuitori erau reprezentanți ai PSD, ai cărui înalți membri (în mare parte foști comuniști) (inclusiv fondatorul și fostul președinte al României Ion Iliescu) erau protagoniști ai emisiunilor speciale Cațavencu.

Pe lângă problemele politice, Academia Cațavencu organizează și/sau sponsorizează o serie de inițiative culturale și de mediu:

Salvați Delta Dunării

Salvați Vama Veche

Cu papucii prin deșert („Peste deșert în papuci”, o referire la modelul hatchback al mașinii Dacia) – o expediție umanitară prin Sahara și în jos în Senegal

De asemenea, își dezvoltă propriile stereotipuri și porecle ale politicienilor, cum ar fi:

Ion Iliescu „Nelu Cotrocelu” sau „Bunicuța” („Bunica”) – asociat cu bufnița Palatului Cotroceni

Adrian Năstase „Bombonel” („Candy Boy”) – în referire la presupusa sa homosexualitate

Traian Băsescu „Popeye Marinarul” – datorită fostului loc de muncă al lui Băsescu de căpitan de vapor pe nave comerciale

Theodor Stolojan „Robotul”, „Robocop” sau „Frankie” – datorită vocii și asemănării sale comice cu imaginea clasică a monstrului lui Frankenstein

Petre Roman – despre care sugerează că este mai degrabă popular printre muncitoarele fabricii de textile APACA din București (despre care au scris că au strigat: Nu vrem bani! Nu vrem valoare! Vrem pe Roman să ne fută! ! Nu vrem valută! Vrem ca Roman sa ne-o tragă!”).

Gheorghe Dumitrașcu – despre care sugerează că se spală rar

Nicolae Văcăroiu „Votcăroiu” – presupus băutor intens de „Săniuță”, o marcă de vodcă de calitate scăzută (votcă)

Șerban Mihăilescu “Miki Șpagă” (“Mickey Bribe”) – acuzații de corupție

Marian Vanghelie – are abilități gramaticale slabe, așa cum a fost inventat de utilizarea frecventă și nediscriminată de către Vanghelie a lui Care este (“Care este”), ca predicat pentru subiectele singulare și plurale deopotrivă.