Î.P.S. Marcel Ciolacu… Nu, nu a trecut la cele bisericești. Î.P.S. înseamnă Întâiul Președinte Simigiu. Așadar, Î.P.S. Marcel Ciolacu a avut un vis. Că era Î.P.S. Marcel Ciolacu.
„Se făcea că eram pe Dealul Cotrocenilor și priveam pe fereastră la statuia Leu”, ne-a destăinuit el într-un alt vis în care ne făcea destăinuiri. „Tocmai luasem micul dejun și mă scobeam în dinți să îndepărtez macul rămas printre ei, când mi-a venit prima idee a zilei. Am cerut să vină un consilier și, când a apărut, i-am spus să pregătească un decret prin care statuia Leu să fie înlocuită cu statuia Euro. În felul acesta, România va trece mai ușor la moneda europeană. Apoi, pentru că am un creier cu bac-ul luat, mi-a mai venit o idee. Am cerut un algocalmin că deja începuse să mă doară capul și am dat drumul și celei de-a doua idei: pe toate ușile din țară să nu se mai scrie „Trage”, să se scrie „Pull”. Că doar și asta le-am și promis românilor mei. În fine, trec în Sala Tronului. Acolo unde și Iohannis lăsa avionul și mergea pe jos. Am pus să se schimbe colacul. Inițial am vrut să-l înlocuiesc cu un covrig. L-am schimbat pentru că pe el scria ciolac de wc. Foarte urât din partea fostului președinte. Dacă scriu și eu numele lui Klaun Iohannis? Am pus să se schimbe și hârtia igienică. Era făcută numai din batistuțe cu monogramă R.B. și cu urme de ruj pe ele. Apoi, trec la birou și citesc presa. Sunt acuzat că am o relație cu Sorina Docuz. Dar eu nu am o relație intimă cu ea, o cunosc, dar normal. Bine, din când în când și oral. Pentru că vorbim mult. Mai citesc că Grindeanu, Tudose, Stănescu și Simonis se păruiesc și acum pentru că fiecare vrea să preia șefia PSD. Asta este Firea lor, o fire voluntară. Trec apoi la treburile de stat. Și stau, și stau, până când consilierul mă anunță că vin partidele la consultări pentru formarea unei majorități în Parlament ca să se poată forma guvernul. Trec în Sala de Spectacole. Primii intră liberalii. Mai au încă urme de sânge la gură și câțiva încă mai mestecă resturi rămase de la Ciucă. L-au halit cu tot cu carte. Păcat că n-am apucat s-o citesc și eu, deși am auzit că nu avea poze. Îi întreb dacă și ei s-au păruit pentru șefia PNL. Rareș Bogdan spune că i-ar fi fost imposibil, fiind complet chel. Bode zice că are iar fluturi în stomac, iar Flutur zice că cineva pute ca o bodegă. Bogdănel îmi zice că liberalii vor să facă o mare alianță de dreapta cu PSD. Îi întreb de ce nu promovează femeile, de ce nu au adus la negocieri și o femeie. Bogdănel flutură din genele lungi, rimelate. Flutur bogdănește din străfundul înțelepciunii: Vom păstra principiul rotativei, o dată dăm noi prim-ministrul, odată noi. Urmează delegația PSD. Îmi șterg o lacrimă stingheră. Ce vremuri! Intră Geoană. Nici Grindeanu, nici Tudose, nici Stănescu nu au câștigat șefia PSD. Ciudate dorințe mai au și americanii ăștia. Geoană îmi zice că, deși a fost nevoit să preia șefia partidului, tot independent este. Așa m-a învățat Joe Biden, fie-i țărâna ușoară, zice el, urând în continuare sănătate regelui Mihai. Și PSD vrea o alianță cu PNL. Asta îmi doresc și eu. La urma urmei, de ce să vină și alți trântori la stupul cu miere. Ajungem noi. Odată cu Geoană a venit și Grindeanu Autostradă. Rânjește ca întotdeauna de-mi dă fiori. Îmi aduce aminte de Klaus. Nu mai vrea să fie ministru al Transporturilor. Vrea prim-ministru. A mai fost pentru șase luni, când a adoptat măsura amnistiei unor fapte penale, de și-a pus toată țara în cap. Este singurul prim-ministru demis prin moțiune de cenzură de propriul partid. Ce vremuri! Îmi mai șterg o lacrimă. Drag…ne-a fost de vremurile alea! La rând este SOS. Șoșoacă își parchează mătura într-un colț și mă ia din prima: Kak vi, gospodin prezident? Ia pișu ukaz, îi răspund. După ce terminăm cu nevoile, Șoșoacă se așază pe scaunele pe care le-am pregătit pentru ea și urlă și scuipă preț de o oră. Pe urmă își ia mătura și demarează. N-am înțeles nimic, pentru că eu iau meditații la engleză, nu la rusă. Ar trebui să urmeze USR, UDMR și celelalte partide, dar simt o pișcătură. Ce naiba, țânțari la Cotroceni? Dar nu, nu sunt țânțari. Este Ciucă, ostașul expirat, care mă trezește din somn. Îi povestesc și lui ce vis am avut. La rândul lui îmi spune că a avut și el un vis în care îndeplinea toate ordinele date de Iohannis. I-am spus că ăla n-a fost vis. Și ne punem amândoi iar pe somn. Ce altceva am avea de făcut dacă toată țara doarme?!?”
