La ora actuală, mai toată lumea, din Canada în Olanda şi din Franţa în Finlanda, îşi imaginează că romii sunt ultimul popor migrator şi că ar trebui puşi, în manualul de istorie, alături de huni, gepizi, vandali şi pecenegi. Doi parlamentari români, Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, vor să demonstreze că o asemenea percepţie este cu totul falsă, iar cei care trebuie convinşi primii de asta sunt nu străinii, ci românii. Cei doi au anunţat că intenţionează să depună în Camera Deputaţilor un proiect de lege privind introducerea în manualul de istorie al elevilor de la ciclul gimnazial a unui capitol dedicat minorităţilor naţionale, inclusiv celei a romilor. I-am cerut mai multe amănunte unuia dintre iniţiatori, Mădălin Voicu, şi fiindcă e un gagiu mişto, domnul deputat ne-a răspuns cu amabilitate şi umor.
Reporter: A cui a fost iniţiativa privind învăţarea, la gimnaziu, a istoriei romilor?
Mădălin Voicu: Iniţiativa aparţine domnului deputat Nicolae Păun şi subsemnatului şi propune ca în ciclul gimnazial, la disciplina „Istoria României”, să se studieze, pe lângă Andreea Esca şi cultura, tradiţiile şi obiceiurile, inclusiv istoria tuturor minorităţilor naţionale, nu doar a romilor!
Rep.: După ştiinţa dvs., câţi romi trăiesc în România? Mai mulţi decât unguri?
M.V.: În evidenţele pe care le au Ministerul de Interne şi Uniunea Europeană, ar fi undeva pe la 2-2,3 milioane de romi. Dar cum mai bine de jumătate dintre ei, din câte am înţeles, sunt plecaţi să viziteze muzeele Europei, probabil că sunt undeva la vreo şase-şapte sute de mii în ţară!
Rep.: Să admitem că proiectul va fi aprobat. Îi vedeţi totuşi pe fanii PRM sau ai Noii Drepte acceptând ca odraslele lor să înveţe istoria maghiarilor din România?
M.V.: Nu, maghiarii care au pretenţii şi alte dorinţe, unele dintre ele chiar absurde, nu sunt vizaţi de lege! Este vorba de cele 18 minorităţi naţionale, altele decât cea maghiară! Deci maghiarii nu intră aici, fiindcă n-au vrut să intre nici în grupul minorităţilor naţionale, ei au vrut să fie separaţi!
Rep.: V-aţi interesat, în programa şcolară din alte ţări există capitole dedicate minorităţilor? În Bulgaria, de pildă, unde există o importantă comunitate musulmană, copiii bulgari studiază şi Istoria Imperiului Otoman?
M.V.: M-am săturat să mă tot uit în curtea altora! Pe mine mă interesează problema din punct de vedere cultural în primul rând! Fiecare etnie în parte are o amprentă distinctă în ceea ce priveşte nu numai istoria, ci şi cultura, şi tradiţiile, şi obiceiurile, pe care copiii ar trebui să o cunoască. Şi n-ar trebui să luăm asta ca pe o acţiune punitivă, ci, pur şi simplu, pentru că aşa e normal, să ştim care e contribuţia fiecăruia dintre noi la istoria românilor!
Rep.: Ce le răspundeţi profesorilor care vor spune că totuşi manualul se numeşte „Istoria României”, nu „Istoria românilor şi a minorităţilor din România”?
M.V.: Eu nu cred că profesorii ar putea să se opună discutării într-un capitol din cartea de istorie despre toate etniile care trăiesc în România. Nu văd de ce ar avea o reacţie negativă…
Rep.: Au existat personaje remarcabile de origine ţigănească în istoria României? Aţi putea să ne daţi exemple?
M.V.: Sigur că au existat, cel puţin în istoria modernă! De la Nicolae Titulescu la Ion Iliescu au existat suficienţi oameni de seamă romi care au făcut cinste numelui României, nu neapărat etniei!
Rep.: Românii nu sunt, din fire, rasişti, dar nu vă temeţi că vor exista părinţi care vor interzice copiilor lor să participe la lecţii unde se vorbeşte despre istoria romilor?
M.V.: Dar nu e vorba de istoria romilor, e vorba de toate contribuţiile aduse de minorităţile naţionale la istoria României. Deci tot ce s-a întâmplat aici în ultimii 2.000 de ani aparţine nu numai majoritarilor, ci şi minoritarilor cu cetăţenie română. În acte toţi suntem români, nu contează foarte tare originea etnică!
Rep.: Ştiţi că recent s-a făcut un foarte apreciat film despre Lincoln. N-ar fi cazul ca vreun artist rrom să facă un film similar, despre Kogălniceanu, eliberatorul romilor din sclavie?
M.V.: Noi am adus tot timpul aminte de Marea Dezrobire a romilor, întreprinsă de Cuza şi Kogălniceanu. Bine, nu ştiu dacă trebuie făcut un film despre lucrul ăsta… Greşeala celor doi a fost însă că, după ce i-au scos pe ţigani din robie, i-au lăsat de izbelişte, nu i-au şi „rânduit”, ca să poată evolua şi ei! Căci ţiganii au fost eliberaţi din robie, dar nu li s-a acordat atenţia necesară ca ei să poată evolua în pas cu societatea românească!
Rep.: Pe ce se bazează împărţirea romilor în fierari, spoitori, muzicanţi, doar pe profesie sau şi pe anumite tradiţii specifice?
M.V.: Nu, e vorba de breslele care iniţial au fost în număr de peste 20, iar acum s-au mai împuţinat. De exemplu, nu mai există ţigani ursari, că n-am mai văzut urşi pe stradă, cu tamburina, să danseze… Sigur însă că meseriile în sine au reprezentat o amprentă a acestei etnii.
Rep.: A existat în România un Holocaust ţigănesc?
M.V.: Niciodată! Şi vreau să spun că Ion Antonescu, cu toate erorile pe care le-a făcut, a reuşit să mai estompeze din ordinele pe care le primea de la Berlin, nu numai faţă de evrei, ci şi faţă de ţigani. Bine, o parte dintre aceştia au fost deportaţi, au avut de suferit, dar nu la nivelul practicat de alte ţări aliate cu Germania nazistă. Evidenţele aflate la Muzeul Holocaustului de la Washington şi pe care am avut ocazia să le parcurg nu se referă în mod explicit la ţigani. Sigur că şi ţiganii din România au fost deportaţi şi supuşi unor tratamente discriminatorii, dar nu la fel de mult ca-n alte ţări.
Rep.: Gurile rele spun că romii ar trebui să înveţe mai întâi istoria României, înainte să înveţe istoria lor. Cum comentaţi?
M.V.: Istoria romilor nu este o istorie care are o greutate aşa de mare încât s-o putem compara cu istoria României. Dar pentru că romii care au venit la începutul secolului al X-lea din nordul Indiei, din Punjab, s-au aşezat şi în zona asta – Tisa-Dunăre-Prut, ei au avut, practic, aceeaşi istorie cu a statelor existente atunci, ale lui Glad, Gelu sau Menumorut. Nenorocirea este că ei n-au fost discriminaţi neapărat, ci nu au ajuns să se alinieze unor conduite sociale, pe care să zicem că ar fi trebuit să le ia în calcul. Dar istoria lor e şi istoria României, nu e separată!
Rep.: Dacă proiectul va fi aprobat, nu credeţi că le veţi da apă de moară şi altor minorităţi, ca de pildă celor sexuale, să ceară ca şi istoria lor să fie studiată?
M.V.: Noi vorbim despre minorităţi etnice! Aici nu vorbim despre minorităţi sexuale sau religioase sau de altă natură! Ne referim strict la origine etnică, nu la orientare!
Rep.: Vom avea un muzeu al culturii romilor. O să avem şi unul al istoriei romilor, unde să admirăm salbe şi cocoşei?
M.V.: Istoria romilor nu există paralel sau separat de istoria României. Ei dacă s-au aşezat aici încă din perioada popoarelor migratoare şi ajungând în spaţiul ăsta, în jurul Dunării şi al Tisei, au participat, practic, împreună cu majoritarii, la făurirea istoriei României, deci nu au o istorie separată!
Publicat în revista AC, nr. 11 (11 – 17 martie)
