Două comuniste vajnice, două femei crescute pe spatele bărbaților din rândul întâi, două camarade devotate kitschului politic și uman, două aspirante ale batjocurii libertății omului, Pandeleasca este, nici mai puțin, copia fidelă a lu' Ceaușeasca. Moștenitoarea simbolică pe filieră de partid, și nu numai, a feminității, savantismului și ambiției Sinistrei, Pandeleasca va avea ocazia de duminică încolo să-și pună în exercițiu, ca nou Primar ales al Capitalei, obsesiile, fobiile și habarnismul, fix așa cum a făcut și Elena Ceaușescu pe "mandatul" de aproape 25 de ani al tovarășului de viață și de luptă.
În caz că Pandeleasca vă aducea aminte de cineva dar nu știați de unde să o luați, iată 5 asemănări uluitoare între ea și Elena Ceaușescu. Probabil că, dacă ar fi fost contemporane, ori ar fi fost cele mai mari dușmance, ori surori de cruce.
1. Amândouă au fost considerate "Savante", fiecare în funcție de context și posibilități. Atât Lenuța, cât și Găbița, suferinde de sindromul Dumnezeu, nu au fost niciodată niște becuri aprinse, cu atât mai puțin au dat dovadă de ceea ce se numește profesionalism. Lenuța a fost o muncitoare textilistă iar Găbița o știristă promoteristă. Au început amandouă munca în aparatul de partid și s-au lipit de câte un bărbat, fie viitori soți, fie influensări. Nu s-au remarcat cu nimic în cariera politică, de altfel inexistentă în fapt, dar au avut o asensiune rapidă și au ajuns tovarășe de încredere, spaima și respectul slugilor de partid cu boticurile pregătite de săruturi franțuzești în fund.
2. Amandouă au avut câte 3 copii, dând dovadă de eroism matern într-o societate care trăiește sub presiunea dispariției pământenilor, după cum ne avertiza Olivia Steer, deși pe pământ trăiesc opt miliarde de oameni. Lenuța pe Valentin, Zoia și Nicu, Găbița un fiu din prima căsătorie – Tudor, apoi, cu Pandelică, pe Petru și Zian. Mamifere comuniste de nădejde, Ceaușeasca și Pandeleasca au ridicat nașterea la rang de medalie și au crescut natalitatea printr-un avânt ferm, onorând titlul rusesc de "mamă eroină". Rolul reproductiv al femeii a contat în fața oricărei calități profesionale sau umane, astfel amandouă au discriminat indivizii care nu erau părinți.
3. Amândouă au "iubit" din suflet și din toată inima bărbați de poziția/funcția cărora s-au folosit. Parvenite dubioase și întunecate, măcinate de complexe de inferioritate, Lenuța și Găbița și-au pus pe ușă titlul de soție și au defilat peste tot cu această etichetă care, în societatea românească neevoluată de peste 70 de ani la capitolele nepotism și corupție, a contat enorm. Amândouă s-au căsătorit cu indivizi suspecți de IQ mic, unul cizmar, celălalt presupus plagiator, mânate de o singură ambiție: să reușească în viață.
4. Amândouă au dat dovadă de primitivism, lipsă de finețe și ticăloșie, au servit interesele partidelor comuniste cu infinit zel și și-au adus contribuția la înjosirea condiției de femeie. Găbița și Lenuța au fost ridicate în slăvi de membrii PSD, respectiv membrii CPEx al CC al PCR, dar în adâncurile partidelor au fost detestate și urâte de moarte. Șefe de slugi și de analfabeți, ele sunt reginele incontestabile ale politicului mioritic.
5. Amândouă s-au vrut simbolul seriozității. Anoste, insipide, submediocre pozând în "doamne" preocupate de celula de bază a societății, Lenuța și Găbița au demonstrat lipsă cruntă de umor sau carismă, până la urmă dovezi fine de inteligență și abilitate politică.
Un singur lucru o face totuși pe Ceaușeasca mai decentă: nu i-a plăcut rozul.
