Şoc şi groază printre noi, admiratorii dedicaţi ai lui Gâdea: deşi cunoaştem cu toţii că Băsescu nu este treaz niciodată şi minte ca o gazetă americană, primim confirmarea că măcar o dată, doar o dată-n viaţa lui a fost sincer. Şi anume atunci când i-a propus lui Voronin unirea României cu Republica Moldova, cu Voronin Preşedinte unionist şi Băsescu vicepreşedinte de-a dreapta sa. Recunoaşterea vine de la însuşi tovarăşul Voronin. Dânsul îşi aminteşte propunerea băsistă, dar afirmă că n-a luat-o în serios, deoarece el era beat nu doar la propriu, ci şi de Putere în Moldova, iar Băsescu părea puţin cam afumat. Mai mult, susţine cioara vopsită voronist, e vorba de două noroade diferite ce nu au în comun decât pasiunea pentru băutură ieftină şi multă, limba nefiind comună decât în momentul degustării Cotnarului. Voronin se miră "că domnul Băsescu are o memorie aşa de bună". Asta probabil deoarece el, Voronin, uitase propunerea imediat după emiterea ei, sub masă. Tovărăşia sa crede că domnul Băsescu a fost serios în intenţiile cu îmbrăţişări peste Prut, pe care a vrut să-l sece dintr-o sorbire, pentru că mai lansase propunerea nu mai ştie Voronin cui, şi e clar că dacă a repetat pentru trei persoane nu era lucru de şagă. La fel cum, atunci când trei îţi spun că eşti beat, trebuie să-i crezi pe cuvânt şi să pleci la culcare.
Traian Băsescu a admis şi el că Voronin n-a fost, ca Preşedinte, şi nu este nici în continuare, ca simplu beţiv, un prorus, ci doar un antiromân. E normal aşa, că nu degeaba şi-o fi schimbat el numele din Cioară în Voronin, care numai rusesc nu e. L-o fi luat de la Mănăstirea Voroneţ, unde i-a plăcut că-i mult albastru fără galben şi roşu. Dacă ar fi trăit pe timpul Unirii Mici, boierul Cioară ar fi activat ca un aprig adversar al unirii cu Ţara Românească, din cauza incompatibilităţii grave dintre cele două noroade: moldovenii votează majoritar şi roşu pe stânga, iar muntenii la fel. Păi nu se vede, peste timp, unde a dus Unirea asta nefericită?? Am ajuns din nou să ne arbitreze un neamţ care, odată sosit la Bucureşti (ca şi Carol I în 1866, după un plebiscit ce pare organizat de un boier Dragnea al timpului datorită procentului favorabil de 99,9%), primul lucru pe care l-a observat a fost lipsa unui Palat Domnesc corespunzător.
Uite cum ajunge să aibă şi Tovarăşul Cioară/Voronin dreptatea sa, că nu degeaba o să trăiască duhul lui chefliu cât cioara în Moldova, s-o croncăne pesimist-unionist pe limba corbului-nevermore al beţivanului Poe. Hai noroc, Tovarăşe Voronin, să dea Tovarăşul Marx să te ţină Moldova îmbălsămat şi nemuritor precum Tovarăşul Lenin!
