De ceva vreme sunt fascinat de teoriile care admit posibilitatea existenţei lumilor paralele. De asemenea, mă fascinează apariţia lui Daniel Chiţoiu în fruntea PNL.
Sincer să fiu nu prea înţeleg ce vorbesc băieţii ăia de pe Science. Pentru că toate teoriile astea se rezumă la cifre. Iar eu am o aversiune faţă de cifre, în afara celor de pe fluturaşul de salariu care împreunate alcătuiesc un număr. Numărul ăla mă face foarte bucuros, căci îmi permite să-mi cumpăr o droaie de chestii care nu-mi folosesc la absolut nimic. Ca să n-o mai lungim, important de reţinut este că treburile astea sunt luate în serios şi discutate de oameni mult mai deştepţi decât mine. L-am văzut la teveu vorbind despre universuri paralele chiar şi pe tipul ăla care e mai mereu în scaun cu rotile, se uită puţin chiorâş şi are voce metalică, Stephen Hawking. Între noi fie vorba, mie îmi place cum scrie, dar ar trebui să-i spună cineva că vocea de robot nu mai e la modă. Mi se pare o chestie de anii ‘80 maximum. În fine, omul pare să ştie ce spune pentru că e un geniu sau un soi de persoană foarte deşteaptă. Iar eu am fost educat să nu contrazic geniile. În afară de cazul în care acel geniu are tendinţe psihopate. Dar nu cred că e cazul, căci pare destul de inofensiv.
Antiversul
Dintre toate teoriile astea de la televizor, cel mai mult îmi place aia din Stargate care postulează existenţa unor universuri paralele în care există, evident, copii ale noastre, dar care sunt opusul nostru. Carevasăzică un fel de anti-noi. Mai precis, într-o astfel de lume eu n-aş scrie la o revistă de umor, ci aş fi redactor la revista Patriarhiei. Traian Băsescu n-ar mai fi preşedinte-jucător, ci preşedinte-rezervă şi ar avea păr. Barack Obama ar fi alb. Elena
Băsescu ar vorbi corect gramatical, în timp ce Crin Antonescu ar veni cu o oră mai devreme la serviciu şi ar suferi de insomnie. Victor Ponta nu şi-ar fi plagiat lucrarea de doctorat, ci lucrarea l-ar fi plagiat pe el. De asemenea, Ion Iliescu nu i-ar fi chemat pe mineri, minerii l-ar fi chemat pe el. Daniel Constantin, supranumit „celălalt, de la PC”, pentru că nimeni nu prea ştie cine e, ar fi fost cel mai cunoscut om politic din ţară. Nu în ultimul rând, Daniel Chiţoiu, băiatul ăla care seamănă cu Gargamel din Ştrumfii, care a fost preşedinte interimar al PNL, nu ar fi existat. Din simplul motiv că nimeni nu ştie ce „hram” poartă, de unde a apărut, unde se duce. Opusul său ar fi fost atât de ruşinat, încât, pur şi simplu, ar fi refuzat să se nască.
