Dacă România ar fi un televizor, atunci viața politică ar fi, cu siguranță, o telenovelă de prost gust, care are de toate: despărțiri, împăcări, povești de amor, dragoste și putere. Unul dintre episoadele care durează (deja) de prea multă vreme este cel al așa-zisei “unități a Dreptei”. Într-un sens cronologic, ar trebui să ne îndrebăm, natural, care o fi Dreapta asta care vrea/poate să se unească. Dar să lăsăm asta cumva deoparte, că deja ne complicăm prea mult.
Ieri, Elena Udrea a fost invitată la sediul GDS de către Cristian Preda, la o dezbatere la care au mai participat, printre alții, Baconcshi, Tomac și MRU. Ca o mică paranteză, poate ar fi fost mai relevant ca acolo să fie Monica Macovei; închidem paranteza. Cea mai mare contribuție de la întâlnire a zânei blonde din constelația “Dreptei” românești a fost faptul că s-a îmbrăcat în portocaliu. Nu pentru că lumea fashionului a intrat sub imperiul acestei culori, ori pentru că e (încă) membră PDL, ci pentru că ar fi nostalgică pentru vremurile vechi, ale Alianței D.A., și speră că, în urma ciorovăielilor dintre Ponta și Crin, fostul președinte de-o vară al României o să-i accepte invitația la un cârnat de Pleșcoi. Ce înseamnă asta pentru viața politică românească? Păi un lucru simplu: că pe Băsescu chiar nu l-ar deranja să-l ajute pe Crin să devină președinte full-time și să-i lase cearșafurile sale de satin de la Cotroceni. Bine, el a mai zis asta acum câteva luni, într-o emisiune la B1, dar lumea credea că face mișto. Acum însă, a devenit oficial, pentru că nu e prima oară când Elena Udrea se joacă de vestitorul primăverii.
Somnoros din fire, Crin Antonescu pare totuși a se fi trezit îndeajuns de repede să prindă trenul cu peronul pe partea Dreaptă. Mai o declarație acidă la adresa condamnării lui Năstase, un mic mișto pe tema doctoratului lui Ponta, și deja a început să-și bătătorească drumul pentru prezidențiale.
Pentru noi însă, ăștia care nu votăm pe făină, ulei, sau fantasmagorii politice de tipul “unificării Dreptei”, alegerile din iarna asta o să fie o glumă intergalactică. Să-l votezi pe Crin Antonescu pentru că el, sau alții de lângă el, o să spună că-i un liberal sadea e ridicol. Chiar și atunci când alternativa se numește Victor Ponta nu e ca și cum se schimbă ceva. Una peste alta, nu vi se pare că a alege între Ion Iliescu și Vadim Tudor e cam același lucru cu a alege între Ponta și Antonescu?