Când nu se ocupă de pierdut contracte pe care a zis că le desecretizează, nu reușește să desecretizeze contracte pe care a zis că le face publice, ori construiește pasarele cu dedicație peste DN1, Dan, băiatu’ lu’ doamna Șova, se joacă de-a ornitologul amator: umblă cu cioara vopsită, de la Parlament la Comisia Europeană, făcând ceea ce știe el mai bine: pe prostu’.
Pe scurt, povestea e următoarea: Guvernul trimite la consultare, spre Comisia Europeană, proiectul legii Parteneriatului Public Privat, prescurtată PPP. Nimic dubios până aici, nu? Păi nimic, doar că Șova una scrie pentru Comisie, și alta pentru Parlament. Spre exemplu, din proiectul care le-a parvenit celor de la UE lipsește taman o clauză buclucașă, pe care o vor vota cu siguranță aleșii noștri cu două mâini: Guvernul poate să înlocuiască, din proprie inițiativă, o firmă cu care face legământ că termină de construit un spital ori o șosea, dar care dă greș. Și, pe lângă asta, poate da apoi contractul unei alte firme, fără niciun fel de licitație publică. Ce o să însemne asta? Citiți următoarele însemnări din viitor ca să înțelegeți mai bine.
Amintiri din afacerile viitorului; cu statul
Suntem în România lui 2014, în Vaslui. Crâșmele sunt la fel de pline de matoliți ca acum, iar băbuțele și-au ferecat porțile încă de dinainte să apună soarele. Autoritățile publice vor să construiască un spital și, cum n-au îndeajuns de mulți bani în portofel, zic să facă un parteneriat public-privat cu o firmă, pe care o aleg pe sprânceană, după o licitație publică. Să zicem că se înscriu la licitație vreo 3 firme și câștiga una singură care apoi, surprinzător, nu mai face față la biznis. Fie că e scuturată de Fisc mai des decât o făcea Jupuitu cu Moromete, fie pentru că e un „iepure“, Guvernul îi arată cartonașul roșu și o scoate din joc. Ce se întâmplă apoi? Surpriză: primarul ori prefectul au ei un vecin/fost coleg de bancă/mătușă/văr de gradul al paișpelea care, întâmplător, și-a făcut o firmă de construcții. Ghici ghicitoarea mea: cine o să facă banu’ gros pentru că Șova gândește cu partea dorsală? Pardon, cu fundul.
