Satira este menită să revigoreze atitudinea și percepția socială.
Așadar este datoria ACADEMIEI CAȚAVENCU să aducă în atenția publică derapajele lingvistice din spațiul mesaje agramate pe șine.
Un cititor al publicației noastre ne-a sesizat un derapaj rulat în formă continuă pe șinele de tren ale metroului bucureștean.
Metrorex S.A. promovează deraierile gramaticale!
Într-o reclamă postată în trenurile Metrorex se precizează: “S-a demonstrat faptul că ouăle cu cifra 3, de la găină ținute în cuști, nu doar că provin din cele mai crude sisteme, dar sunt și cele mai inferioare din punct de vedere nutrițional”.
Observație
Despre adjectivele necomparabile
- Există și adjective care nu se compară. Acesta este cazul adjectivelor neologice care în latină sunt comparative sau superlative: inferior, superior, exterior, anterior, ulterior, posterior, suprem, ultim, optim.
A zice mai superior, mai inferior, cel mai optim, foarte optim etc. constituie un pleonasm, deci o greșeală de limbă. (Theodor Hristea, Sinteze de limba română, p.224. Ed. Albatoos, București, 1984)
- Nu au grade de comparație:
- adjectivele care prin sensul lor exprimă însușiri ce nu pot fi comparat: complet, egal, mort, viu, unic, perfect, principal etc.;
- adjectivele care în limba latină reprezentau forme ale comparativului sau ale superlativului: major, minor, inferior, superior, interior, exterior, posterior, optim, minim, suprem etc. (Ștefania Popescu, Gramatica limbii române, p.114., Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992)
- Adjective necomparabile:
- înțelesul este incompatibil cu un grad de comparație: principal, complet, întreg, unic, veșnic, perfect etc.
- la origine sunt comparative latinești: inferior, superior, exterior, posterior, anterior etc.;
- superlative latinești: optim, maxim, suprem, minim (Maria Țicleanu, Dumitru Țicleanu, Gramatica limbii române, p. 34, Editura Alutus, Slatina, 2007
- Există o serie de adjective etimologice (provenite din latină) cu forme de superlativ sau comparativ, fără grade de comparație în limba română: superior, inferior, minor, major, interior, exterior, optim, proxim, maxim, minim, suprem, extrem, infim. (Alexandru Petricică, Gramatica limbii române, p. 60, Editura Road Language Centre, București, 2010)
Pe lângă acest aspect, nu era nevoie nici de construcția “faptul că”, dar de aceasta abuzează și multe dintre tinerele noastre college reportere de televiziune.
Vă invităm să ne sesizați și alte derapaje lingvistice și gramaticale din mesaje publice!
