Politică. Bani. Spectacol. Cam ăsta a fost Campionatul țării în care se dansează samba.
După ce majoritatea meciurilor de la Mondialele din Brazilia au avut și prelungiri, FIFA ar trebui să mărească repriza la 60 de minute iar prețul biletelor pentru fiecare partidă să fie mai scump. Nu poți să plătești doar 90 de minute și să vezi 2 ore de joc. Se consumă curent, se strică gazonul, federația pierde, iar fotbalul nu e pentru spectacol, fotbalul e pentru profit. Au arătat asta organizatorii. Au arătat asta și echipele care au jucat finala, Germania și Argentina. Încordate. Atente. Prea strategizate. Cu destul de puține faze de poartă, ambele așteptând greșeala adversarului.
În altă ordine de idei, finala dintre Germania și Argentina s-a încheiat doar unu la zero. Suporterii germanii au cântat acele 10 secunde europene. Momentul golului. Momentul în care, în timp ce Messi a luat balonul de aur (pentru ce, bă, pentru ce?), domnul Götze a înscris golul de aur. Unii se mulțumesc cu palmares. Alții cu goluri istorice.
Puștiul Götze a devenit, pentru o clipă, Goethe-ul germanilor. El a scris drama pentru argentinieni. Scurt. Simplu. La o fază care aproape că nu anunța nimic. O fază la care portarul Argentinei parcă își pusese la pariuri toți bani carierei lui pe minutul 113. Gol Germania. Portarul se mișcă anapoda de pe mijlocul porții. Neamțul primește pasă printre doi adversari și înscrie. Mario Götze a dat stingerea pentru sud americani. Cupa vine în Europa. Tanti Merkel se bucură și ea, pe același rând cu Putin. Germania e Campioană Mondială. Fastuos moment. La fel ca cel în care, bucuroase că s-au terminat meciurile de fotbal la CM, femeile din toată lumea au dat play la Pharrell Williams – Happy. Acum, în sfârșit, bărbații le pot ajuta la treburile casei.
Götze MaRio de Janeiro: “Guten nacht, Argentina!”
