Cum a dat primul fir al ierbii, toată lumea bună a schimbat plimbările lungi prin malluri cu plimbările scurte prin parcuri, încheiate la lăsarea serii cu un frapuccino, de preferat, tot in mall. Asta pentru că bunele obiceiuri sunt buruieni perfide care nu se lasă desţelenite doar de schimbarea miresmelor versaciene cu cele de mititei rumeniţi şi bere învolburată.
O schimbare de costume ar fi de nesuferit şi astfel sunt de nelipsit costumele de piele în combinaţie cu dantela plastifiată a desuurilor musai la vedere, blugii cu paiete, rochiţele de păpuşici mişto, cămăşile italieneşti de tip Dur & Gagicar, pocnind de bunăstarea lanţurilor de aur numai bune pentru priponit viţici, treningurile albe cu motive aurii, toate cocoţate pe papainoage cu tocuri din plastic transparent sau îndesate în pantofi de catifea gen dandy.
Şi fiindcă luxul trebuie menţinut şi urlat chiar şi la o măruntă plimbare în parc, ar fi de neconceput să fie suprimat machiajul cu cele 950,50 g de fond de ten, întinse grijuliu cu mistria, la care se adaugă fardurile în culori discrete de cabaret deocheat, tuşul întins până spre tâmple, genele false rimelate cât să dea privirea aceea gingaşă de păpuşă Chucky şi rujul ciclamen umed ca un ochi de baltă.
Nu totul e marfă în parc, căci mai sunt încă oameni care deranjează plimbându-şi odraslele cu sau fără role sau cărucioare, bătrânei care şuşotesc enervant despre plimbările la şosea sau îndrăgostiţi care nu-şi verifica inflamaţia amigdalelor de faţă cu tot poporul.
Cu toate acestea, lumea bună este înţelegătoare şi se plimbă agale, povestindu-şi aventurile cu timbru de megafoane sparte, hohotind duios şi lăsând în urma sa dâre de transpiraţie şi parfum Cocot Chanel, dar şi covoare groase de coji de seminţe.
În apusuri de soare fistichii şi tânguit de manele, cârduri de maşini se retrag leneşe spre malluri cu mult mai mănoase.
