Sexologii Academiei Cațavencu, practicieni şi teoreticieni redutabili, vă stau oricând la dispoziţie (aşteptăm provincia) pentru analize comprehensive ce ţin de specificul comportamentelor erotice etnice și naţionale.
Pentru azi, totul despre sexul în grup cu căciula mioritică în mână:
1. În România, sexul la grămadă e selectiv accesat, fiind o cucerire relativ nouă. Cele mai interesate se arată partidele politice, sexul în grup cu populaţia aducând mari succese electorale. Practica este ştiută de când lumea: dai banul înainte. Unii ca să-şi bage după (alegătorii), alţii ca să-şi scoată ulterior (aleşii).
2. Se recomandă ca sexul în grup să se facă protejat; deocamdată, protecţia este oferită doar celor care le-o trag altora, prin imunităţi speciale. E normal, cei aflaţi la primire fiind aleşi pe baza pasivităţii de popor vegetal.
3. Sexul în grup pare a fi, din perspectiva alegătorilor, o opţiune ţinând de sado-masochismul românesc de la Mioriţa încoace: ştii că perversul e hotărât să ţi-o tragă, dar tu preferi să sufli în fluierul de os, mult zice duios. Chestie de gustibus venind din vechime, când dacii se îmbătau înaintea bătăliei, să le ofere partenerilor senzaţii incitante.
4. Sexul în grup e adorat de români în discuţiile obişnuit contradictorii. Invocarea acuplării angro cu rudele altora devine o necesitate, mergând de minune lângă sodomizarea nomenclatorului bisericesc clasic.
5. Sexul în grup românesc, deşi consacrat prin laicism, este şi o opţiune spirituală, practicându-se sub forma pupăturilor pe moaşte. Fenomenul ar putea părea asociat necrofiliei, însă iniţiatorii ne asigură că tocmai păcatele sunt cele iertate. Plus sănătate în oase, mai ales că vine sănătatea dinspre alte oase.
6. În zonele unde sexul în grup e tradiţional laic, acesta se armonizează cu gerontofilia, subiecţii fiind babele, pupătoare sau nu de moaşte.
7. Există în România şi sex în grup satisfăcător pentru toate părţile implicate: vara la Vama Veche şi cu ocazia celebrărilor marca Bivolaru. Nu interesează pe mulţi – nouă, românilor, plăcându-ne să ne plângem mereu postludic, pe principiul: şi îmbârligaţi, şi cu banii luaţi.
