Alături de minciună și furt, violul este una dintre principalele boli incurabile cu care se confruntă România actuală. Violul este imoral, dar moralitatea, la fel ca jena și bunul-simț sunt doar produse de export de care românii fie nu au auzit, fie nu au vrut să audă. Acestea fiind spuse, concluziile rămân clare, pentru totdeauna: în România, mai ales în anumite regiuni ale ei, violul a devenit sport național.
,,Dar cum rămâne cu furtul, omorul și hoția?" m-ați putea întreba. Ele nu salvează caracterul moștenit al României? Ba da. Dar, rezumându-ne la lucruri minore, violul și pedofilia rămân artele cele mai prețuite de către băștinașii arcului carpatic.
Nu știu, în urma acestei treceri în revistă, ce le veni autorităților guvernamentale, căci, zilele astea, între două unghiuri crăcite ale astrelor și două sinteze abramburite, se pare că, pe prompterul televiziunilor s-a strecurat o nouă și periculoasă noutate. Conform unei șlete de parlamentari și de deputați, artele strămoșești ale românilor s-ar pedepsi cu castrarea chimică.
Analizând, totuși, în ansamblu problema, apare, însă, un factor ambiguu. De 25 de ani, în România, legea a fost violată de multe ori. Din 1990 și până în 2008, aceasta a fost violată în mod parșiv și pedofil, fiind minoră. Din 2008 și până în zilele noastre, legea a început să reprezinte doar motivul de autosatisfacere al unor moși betegi și pleșuvi. Dacă însăși Constituția este călărită și agresată de ei, ce pretenţie să mai ai de la junii în putere care violează octogenare prin Vaslui?
Nu văd, așadar, de ce autoritățile și conducătorii României au impresia că problema ține de locuitorii țării. Boschetarii, aurolacii și verişorii iubitori de verişoare, de prin Moldova se pot castra, dar, pentru început, ce-ar fi să începem cu politicienii? Să vedem, deci, cum ar merge treaba cu castrarea pe fularul ridat al lui Bombo. Sau pe trunchiul de salcie al lui Hrebenciuc. Haideţi, aşadar, să-i pedepsim mai întâi pe acești muşterii cu ifose, împreună cu toate cercurile în care se învârt şi, ca să simplificăm, să renunţăm la articolele, paragrafele şi literele unor legi prea stufoase şi să reducem legea la o singură precizare: „Violatorul de ţară să fie violat ca la ţară!”
