De mii de ani, tradiția cere ca românul să-și facă nevoile pe unde-l apucă. Cronicarii ne spun că fântânile erau otrăvite strategic în calea năvălitorilor, dar omit, cu pudoare, să ne explice precis cu ce. La urma urmei, e mai bine ca imaginația urmașilor să fie scutită de ideea unor strămoși eroici cu pantalonii în vine, umplând puțurile cu resturile mâncării de cu o zi înainte, întru oripilarea turcilor, care foloseau pentru asemenea scopuri gropi diferite de alea din care beau apă.
Cu totul altfel se întemeiază o societate paseistă, cum e cea românească, pe niște baze unse cu sânge și noroi. Din astea ies povești mult mai bune de spus la gura sobei decât din bancul cu pantalonii maro ai lui Ștefan cel Mare.
Chiar și azi, la fiecare colț de stradă ai șansa să vezi pe careva udând un zid sau un copac cu stropitoarea din dotare. O fi și asta o formă de reclamă directă. Dar a cui e vina pentru varianta asta bizară de paparudă, care presupune să-ți golești vezica pe oriunde te poartă pașii? Să fie vreo incontinență națională, înscrisă-n ADN sau în buletin? Nici vorbă, a luminat poporul zilele trecute eterna făclie care face lumină-n misterele românești, pe nume OTV. Vina este, firește, a ciocoiului Sorin Oprescu. Din cauza lui se ușurează bețivii și vagabonzii prin gangurile Capitalei, de nu poți să treci prin ele fără senzația că ești un laborant la urologie de care-și bate joc toată secția.
Până de curând, spectatorul mirat putea doar să creadă că-i un semn de nostalgie a peșterii. Cu atât mai mult cu cât popularul obicei se manifestă peste tot prin țară, nu doar în București. Habar n-avea că, de fapt, e o atitudine de frondă față de UE, comandată de sus. Îl și vezi pe Oprescu seara, la sfârșitul programului, cum închide veioza de pe birou și iese în fața Primăriei, unde-l așteaptă încolonate trupele de urinători de elită. Le arată o hartă, apoi fiecare om primește câte o găleată de bere și-o zonă de marcat. Cine reușește să și scrie artistic sloganul „Ne *crăpătură-n zid* pe UE” primește un bonus: cei 20.000 de euro promiși fiecărui român de Dan Diaconescu. Atât că ei vin sub forma unor felicitări pentru înscrierea în Partidul Poporului.