Pe cine punem șef la ICR, dacă e cazul?

Cum să zic, eu nu prea mă pricep la treburi d-astea. La cultură trebuie ă fie inte­lec­tuali, nu? Dacă era vorba de culturi agricole era mai simplu, îl propuneam pe Culiță Tărâță sau pe Niculae de la Ploiești. Poate chiar Porumboiu! Sau dacă era vorba de culturism: Arnold Schwarzenegger, prinț străin! Are experiență de șef și vorbește engleza la fel de stricat ca ai noștri. În fine, intelectuali eu știu doar doi: Gabi Liiceanu și Andrei Pleșu. Numai că Pleșu are sprânceana aia uriașă care nu e deloc cool. La ICR ne trebuie un personaj, așa, mai fashion, mai alternativ, cum ar spune hipsterii. Gabi se întreține cu cremă de corp, pe care și-o aplică cu minuțiozitate pe sfârcuri, are mașini cu nume, Siegfried și Marcello, și știe germană, deci e culeanu, gen.

De multă vreme aşteptam, cu înfrigurare democratică, schimbarea dictatorului Patapievici din jilţul ocupat abuziv la ICR! Prea mă enerva cu faţa aia de pergament şi cu păăreasca dătătoare de migrene lipsite de feromoni… Nu vă ascund că am, ca tot românul, propunerea mea de neclintit pentru postul viitor vacant. Ei da… Monica Tatoiu! Stați așa, mă explic imediat: e femeie, o cheamă Monica, se pricepe, ca mine, la aproape orice şi despre oricine, iar de cultură, ce ă mai vorbim, la banii ei îşi poate cumpăra şi Biblioteca din Alexandria! O ă-mi spuneţi că nu sunt perfect obiectivă, dar cine mai e obiectiv în ziua de azi?! Poate doar marinerul tot mai singur, rămas fără ghiulele, sticle pline şi sirene pe corabia lui definitiv avariată.

Andrei e superficial când îl propune pe filosoful autor de jurnale pentru un astfel de post. Dacă avem nevoie de un gânditor, Dan Puric e cel mai bun. În primul rând, pentru că e mai frumos. Prefer rarii lui zulufi în locul cheliei lui Liiceanu. În al doilea rând, fiindcă știe nu doar filosofie, ci se pricepe și la economie. Prin 2009 prorocea că vom ieși nevătămați din criză pentru că țăranul nu-i dependent de hipermarketurile globalizatoare, el crește în spatele casei un porc, o curcă, un stol de bibilici. Așa că, sub oblăduirea lui, ICR-ul nu numai că va subzista, dar chiar va prospera. Nu trebuie decât ca în dosul fiecărei reprezentanțe a ICR din străinătate ă se facă un coteț, o hulubărie, o cocină.