Americanii se pricep la transport. Spun asta, pentru că mă gândesc în care trebuie să-și miște ei posteriorul, care la rândul lui, este de câteva ori mai mare ca al nostru. Dar, din ce văd în jurul meu, am senzația că ei se pricep la condus cum ne pricepem noi la baseball.
Străzile nu arată grozav, ei arată complet speriați la volan și rar vezi pe cineva care merge peste limita de viteză. Sunt așa de speriați încât la despărțiri nu-și mai spun la revedere, își spun conduceți cu grijă. Americanii la volan arată dezorientați ca niște principese lângă un cadavru.
Eu, pentru că încerc să mă dau european, am decis să folosesc un scuter ca și mijloc de transport. Am semnat că știu despre obligativitatea asigurării și a permisului de conducere pentru operarea lui când l-am cumpărat. Pentru că sunt român, am decis că, primii câțiva mii de kilometri mă descurc și fără aceste formalități.
Am avut și necazul să fiu oprit de un polițist care nici nu tresare de pe litera legii. Cum i-am mărturisit ce acte îmi lipsesc a scos tableta de amenzi din buzunar. Am încercat să mă scuz, dar el nu părea că poate fi atent și la scrierea amenzii și la înduplecările mele. Cum a început să-mi acorde atenție, motocicleta lui a și început să-mi printeze amenda.
Legea este aspră ca o profesoară de latină la o clasă de informatică. Pedeapsa e să plătesc o sumă consistentă de bani dacă în două luni nu-mi obțin permisul și asigurarea, asta dacă sunt verificat în trafic. Practic am primit o hârtie conform căreia în următoarea perioadă am voie să circul fără permis și asigurare, iar polițistul poate să-mi dea amendă doar după ce-mi expiră bonusul de 60 de zile.
Așa mi-ar plăcea să fie și ordinea în poliția română. Șoferii să primească încurajări de la agenți ca să-i prindă pe fruntașii cu toate actele în regulă din urmă. Cum e ordonată circulația la noi, nici instructorul auto nu încearcă să te încurajeze.
