Într-una din zilele însorite ale lui ianuarie 2015 un bătrân se apropie de intrarea în palatul Cotroceni. Se apropie de ofițerul de gardă și îi spune:
– Aș vrea să intru să vorbesc cu președintele Băsescu. Ofițerul îl privește blând pe bătrân și îi spune:
– Domnule, Băsescu nu mai este președinte și deci nu mai are reședința aici. Bătrânul îi spune că e în regulă și se îndepărtează încet de intrarea în palat.
A două zi același bătrân se îndreaptă spre intrarea în palatul Cotroceni și se adresează ofițerului de gardă (același din ziua precedentă):
– Aș vrea să intru să vorbesc cu președintele Băsescu.
– Domnule, așa cum v-am spus și ieri, Băsescu nu mai este președinte și deci nu mai are reședința aici. Bătrânul îi mulțumește și pleacă încet spre locuința sa.
A treia zi bătrânul se duce din nou la intrarea în palatul Cotroceni și se adresează aceluiași ofițer:
– Aș vrea să intru să vorbesc cu președintele Băsescu.
Iritat, ofițerul se încruntă ușor la bătrân și îi spune:
– Domnule, este a treia zi consecutivă când veniți aici și cereți să vorbiți cu Băsescu. V-am spus deja că Băsescu nu mai este președinte și deci nu mai are reședința aici. Nu înțelegeți?
– Ba înțeleg foarte bine, însă nu mă mai satur să aud asta.
