Îl cheamă Radu Banciu, și știm de la TV că i s-a pus pata pe aproape orice.
Radu, avem un fost șef al PNL care a ajuns șef la Senat într-o guvernare PSD. Crezi că avem în față un scenariu de Caragiale sau Urmuz?
Mai degrabă de Caragiale, el parcă nu era chiar așa de absurd ca Urmuz. Uite,eu nu l-aș fi văzut pe Agamiță Dandanache în Urmuz. E potrivit de Caragiale, pentru că așa era și la el, cu Tipătescu, Cațavencu, și până la urma li s-a spus că a venit unul nou, și toți s-au raliat cu ăla.
În plus, Tăriceanu mai poartă și papion.
Da, Tăriceanu este exactul genul acela de om: a plecat de la unii, s-a dus la alții, e de Caragiale.
Avem un nou Guvern, cu tinere de la Harvard. Crezi că ar trebui să ne bucurăm că am scăpat de boșorogi, sau să ne speriem de mirosul de usturoi al junei?
Ar trebui să ne bucurăm că am scăpat de boșorogi, dar, de fapt, tot n-am scăpat de tot de ei. Ar fi fost bine, dar e plin moși în alte funcții. Faptul că o avem pe una, fată mare, venită de la Harvard, nu înseamnă mai nimic. Știi cum se zice, “cu o fată mare nu se face primăvară”. Sau oricum, dacă nu se zice, o spunem noi.
După “Free Gigi”, avem “Free Gică”. De ce-i au românii pe hoți la inimă?
E mai ușor să te raliezi cu un hoț decât cu un tip care știe să facă ceva, mi se pare mai la îndemâna cetățeanului să pactizeze cu un hoț, decât cu cineva care are niște idei. Reflexul primar la noi e acesta după mine. Mi se pare că omul simplu mai ușor se vede el în situația aia decât să discute încarcerarea unui om ca Patapievici, spre exemplu. Ce s-ar fi zis atunci, “Free Pata”? Nu ieșea nimeni pentru Patapievici. Venea Pleșu și vorbea la televizor, și alți oameni care vorbeau cumsecade, la posturi fără audiență. E inacceptabil ce se întâmplă! Dar ăia care primesc zahăr și ulei în Vrancea crezi că ieșeau? Le-a dat vreodată Patapievici zahăr ălora? Eu asta cred, că omul simplu, că asta înseamnă de fapt România, simpatizează mult mai mult cu hoții, decât cu niște filosofi, e ca în Cel mai iubit dintre pământeni.
Toți taximetriștii mă mai întreabă, când merg cu ei, că “saracul Gigi, păi își merită soarta după câte a făcut pentru oameni?”. Păi da, mă, da a făcut asta cu banii tăi. Păi așa pot să mă duc și eu la tine, să-ți fur banii, și apoi să-ți pun niște țigle pe casă, nu?
Hai să zicem că o să intre și Voiculescu la închisoare. O să avem și “Free Voiculescu” atunci?
Nu sună prea bine așa, “Free Voiculescu”, mai degrabă “Free Felix”, sau “Free Secu”. Îmi și imaginez reacția Antenelor atunci când Voiculescu va intra la pârnaie.
Ce crezi că va face Gâdea?
Va fi dezastru, asta-i clar. Dar ce rating o să facă Antena 3, și asta și cu ajutorul celorlalte televiziuni. Dar e clar că toată lumea acolo se va uita, va fi un monument. Parcă-l și văd pe Gâdea cum o să ne spună, la el în studio, că se va lega cu o funie de scaun și va spune că, “până ce domnul Voiculescu nu va fi eliberat, eu o să rămân aici, legat. Cât timp acest operator mă va filma, eu o să rămân aici, nemâncat, și nespălat!”. Probabil că o să vină și Badea și Dana Grecu lângă el și o să rămână ca niște statui triste, care se vor uita în zare, așteptând întoarcerea lui Voiculescu.
Să dăm timpul puțin înainte: suntem în 2015. O să-l avem președinte pe Mircea Geoană, ori pe celălalt prostănac?
Geoană, care a fost atât de aproape atunci, nu mai poate fi președinte. Eu nici nu cred că el va candida, mie situația de acolo mi se pare destul de limpede. Va candida Călin Popescu Tăriceanu, ăsta e lipsit de scrupule, și va fi candidatul PSD-ului la președinție, pentru că în Europa mesajul e clar, un partid nu poate avea și președinte, și premier.
Deci Geoană rămâne cu o seară?
Nu, Geoană va trâmbița acolo, pentru că Ponta și Tăriceanu vor avea treabă, el va fi mai vocal. Dar Geoană președinte, nu, nu se mai întoarce istoria. Istoria s-a întors o singură dată, cu Chelsea, în finala Ligii Campionilor, când au ratat cu Machester United, și atunci toată omenirea a zis gata, s-a terminat, dar au ajuns să câștige tot la penaltiuri, cu golul lui Drogba, cu Bayern Munchen, într-o situație când nu se mai aștepta nimeni. Dacă la Geoană se întâmplă asta, și va ajunge președinte, mie exemplul ăla îmi vine în minte. Nimeni nu știe, totuși, ce-o fi făcut Geoană în noaptea aia.
Poate o fi făcut dragoste cu Mihaela?
Asta cred că ar fi banal, el mai degrabă se visa deja un fel de Bill Clinton, și că la el prin Biroul Oval o să treacă tot felul de bunăciuni. Nu știu la ce i-a stat mintea, dar eu în orice caz nu m-aș fi gândit la nevastă-sa.
Să lăsăm președinții deoparte, și să ne uităm la premier. Tu ce zici de povestea asta cu dedublarea lui Ponta?
Eu zic că e doar un fricos, e o dedublare idioată. O fi avut el prin jocurile copilăriei chestii d-astea, sau poate le vede în desenele animate, astea cu doctorița Plușica. Totuși, cred că e doar frica de răspundere, nu e altceva. El chiar n-are curaj, și Băsescu a zis asta: că este ca un mielușel când se duce la Angela Merkel și când vine în țară are alt discurs. Lucrul ăsta e dovedit: când el a plecat în Africa de Sud, ăștia ai lui au vrut să dea o lovitură de stat. Toată lumea se gândea ce face Ponta, se gândea că poate nu se mai întoarce deloc și fuge în savana, ori dacă vine își asumă. Dar el a venit și a zis că nu știe. Cum să zici că nu știi așa ceva, la comunicațiile din ziua de azi? Și acum, cu Antonescu, îi tremura puțin bărbia, dar n-a făcut nimic să nu se rupă USL-ul. Victor Ponta este mincinosul mincinoșilor, cel mai puțin misterios premier pe care l-a avut România. Știi clar oricând ce va face! Adrian Năstase era un escroc patentat, dar măcar era o vulpe bătrână. Dacă Adrian Năstase avea rutina minciunii, Ponta e un mincinos de doi lei.
În ce crezi mai degrabă: în viața de după moarte, sau în presa română?
Asta cu viața de după moarte a fost întotdeauna o speranță a românului. În altceva nici nu mai poți să te refugiezi la un moment dat. Ca să fiu sincer, eu de-aia am și intrat în presa de la noi, pentru că nu credeam în ea. În ’97 eram așa de dezamăgit și simțeam așa o lehamite față de presa de atunci, o caricaturizasem cu prietenii, încât ziceam ca oamenii înainte de ’89: “Bă, dacă aș putea și eu să fiu o zi în locul lor!”. Eu am intrat în presa exact cu ideea asta, că sunt mințit și batjocorit zi de zi, de către niște proști netalentați. La ProSport pe atunci atmosfera era jalnică. În afară de pupincurismul la ăia de mai sus, gen Giovanni Becali, și ăia care conduceau Federația, mai erau doar câțiva curajoși, dar ăia nu erau importanți la ziar, ei nu luau decizii. Presa, pe atunci, era o oală cu lături. Eu pe atunci eram naiv, dar mi-am dat seama într-un târziu, ca atunci când dai la teatru și ai impresia că trebuie să fi talentat, după ce mi-ai zis ăștia mai mari că talentul e cel mai puțin important în presă. E mai degrabă un defect, pentru că, dacă tu ai talent și ceilalți nu au, ai belit-o. Dar talentul se compensa ca la Grigore Cartianu: cu om muncă asidua, stahanovistă. Dar el era un tip corect, la locul lui, care muncea de se spetea. Cădea pur și simplu scaunul cu el de la atâta munca. El nu știa nimic, dar era foarte muncitor! Cu oameni ca el apăreau ziarele. Mi-a și zis o dată Tolontan: “un ziar prost scris, plin de greșeli, e mult mai important ca un ziar genial, dar care nu apare”.
Deci viața de apoi mă interesează mai mult, mai ales că acolo n-am fost niciodată, pe când în presă colcăi de 17 ani.
N-avem nici spitale, drumuri sau școli. Stăm bine la ceva?
Eh, avem măcar spitale private, te duci la câteva și dai un ban, dar măcar ieși sănătos de acolo. Ai șanse de reușită 80%. Nu stăm neapărat bine, dar e mai OK ca altă dată. Acum, dacă avem atâtea surse de comparație, ni se pare nouă că stăm mai prost, dar eu zic că n-o ducem mai rău ca în 89. Dacă te enervezi acum poți să pleci din țară, dar pe vremea lui Ceaușescu nu puteai să faci asta nici mort. Nu stăm așa de rău, doar că noi n-am știut ce să facem cu lucrurile bune. Faptul că noi mergem oriunde în Europa cu buletinul și putem să lucrăm în străinătate înseamnă mult. Dacă ești genial astăzi, du-te și cânta la Filarmonica din Viena. Nu văd de ce te poți plânge că o duci prost în România. Ba mai mult, poți să lucrezi și în privat, unde să poți face bani frumoși. Sau uite, poți chiar să ajungi de la Harvard ministru. Ăsta-i un clișeu periculos, că se trăiește rău în România. Acum poți spune orice, oriunde, avem 200 de canale pe TV, internet pe telefon. Dacă ne-ar fi spus cineva pe vremea lui Ceaușescu așa ceva, am fi căzut sub masă instantaneu.
Dar la Catedrala Mântuirii Neamului ai dat bani?
Cum să dau, mi se pare absolut inutilă chestia asta! Noi suntem exact în situația în care avem multe de făcut, pe când asta cu Biserica era într-o altă epocă, pe vremea când te duceai acolo după ce terminai repede cu serviciul, când n-aveai nimic de făcut. Adică așa cum era în satele românești acum o sută de ani, când lăsai boii acasă și mai stăteai de vorbă cu popa. Acum nu mai facem așa ceva, mai stăm pe tabletă seara, nu mai avem treabă cu biserica. Dacă te gândești la câți bani sunt acolo, și la ce îi putem folosi… Și încă ceva, e vreo ctitorie ceaușistă sau post-ceaușistă care să fi fost de o utilitate pentru România? Bine, avem Transfăgărășanul, dar dacă o să cadă doi bolovani acolo se închide tot, că doar francezii au autostradă la 2000 de metri. Faptul că noi avem o șosea undeva, nu înseamnă că trebuie să fim rupți în cur și în secolul 21. Tot ce s-a făcut în rest: Casa Poporului, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Podul Basarab sau alte tâmpenii: sunt inutile. Banii ăștia puteau să fie băgați în școli, săli de sport, stadioane performante. La ce îmi trebuie mie Catedrala Mântuirii Neamului, când n-am lucruri de bază? Dacă n-am avea nicio biserică în țară da, am putea zice să facem și noi una. La noi s-au construit peste tot biserici, și astea nu ne-au folosit la nimic. Noi furăm, și apoi ajungem să ne milogim la Biserică să nu ne bage la pușcărie.
Că tot ai zis de stadioane, am avut acum meci cu Argentina. L-am învins pe Messi, ori n-avea chef să ne învețe fotbal?
Ei, îți dai seama că pentru el a fost o chestie contractuală, se vede că n-au forțat. România a jucat serios, ca într-un meci oficial, dar Argentina de ce ar fi jucat altfel, dacă mai sunt 3 luni până la Mondial? Eu ce aș remarca la meciul ăsta e că a fost ultimul România – Argentina din istorie. Noi n-o să mai jucăm cu Argentina, și asta o dau în scris oricui, pentru că nu mai avem unde. În amicale n-o să mai vină aici, și la Mondial șansele să ne calificăm sunt mici.
Dar asta-i bine, că rămânem cu un palmares pozitiv cu ei.
Da, Pițurcă va putea să spună că pe el nu l-a bătut Argentina niciodată!
De la fotbal, trecem la tenis. Nici acum nu-ți place Simona Halep?
Am mai explicat asta: ea e o jucătoare bună, dar în contextul actual al tenisului, când nu mai sunt multe valori. Tenisul feminin e dominat acum de un pluton mediocru care n-are un lider, deci oricine își poate croi un drum acolo. Dacă o găsești acum pe una cu picioare mai lungi, bine construită, și îi pui o rachetă în mână, ea îți joacă trei săptămâni la perete și poate intra în circuit, pentru că acolo nu mai există un star. Surorile Williams sunt la apus, și în afară de ele nu mai e nimeni, nu mai e ca pe vremea lui Stefii Graf, Martina Hingis. Pe vremea aia trebuia să joci tenis, nu aveai ce să faci. Acum în tenisul feminin contează mult mai mult banii, nu competiția. Păi uite, Marion Bartoli, asta care a câștigat Wimbledonul anul trecut, și-a luat milionul de Euro și s-a retras. A, bine, dacă Halep ajunge numărul 1 mondial vreo doi-trei ani, atunci se schimbă lucrurile. Sigur, tot ce zic eu nu scade din faptul că ea rămâne o fată foarte ambițioasă, adică a ajuns să-și facă și acea operație ca să poată juca tenis cum trebuie. Dar uite, Ivan Patzaichin e un exemplu de sportiv adevărat, el ar putea să bată la tenis și cu racheta ruptă!
Dă faliment B1 și te caută doar Voiculesc, pe bani grei. Ce faci?
Nu m-aș duce sub nicio formă, eu niciodată n-am lucrat așa. Și atunci, când am intrat în presa sportivă, am mers la Tolontan, unde era cât de cât mai bine. Acum, dacă ar da faliment B1, ce aș face? Păi mai bine m-aș duce profesor de limba româna la sat, decât să ajung la Antene.
Ultima întrebare: ce e Mircea Badea?
E un tocător în care bate Voiculescu. Dar să știi că ei acolo, cu Grecu și cu Gâdea, joacă niște roluri. El oricum, n-a fost de la început așa, a mai și avut tot felul de proiecte, cum au fost alea cu Oreste, dar n-a avut succes. La un moment dat a fost distribuit în rolul ăsta, pe care nu l-a jucat de la bun început, când chiar era aproape haios. Dar acum asta a ajuns, o râșniță a lui Voiculescu. Dar oricât al poza el într-un băiat rău, machiavellic, tot nu-i iese schema asta. Dacă ar fi fost o creatură a răului, un geniu al absurdului…Dar nu, tată, el n-are treabă cu asta. L-a manipulat Voiculescu în timp, dovadă că nu din prima lui emisiune a făcut ce face astăzi. Badea e o falsă problemă, la fel ca Gâdea. Ei sunt niște oportuniști care pentru bani au făcut orice. Chiar discutam cu cineva la un moment dat, că cine ar putea să-i mai ia pe ăștia? Drumul lor în televiziune nu mai poate să meargă nicăieri. Sau dacă l-ar lua vreodată cineva pe Badea, dacă intră Voiculescu la pușcărie și nu mai sunt bani la Antenă, iar Gâdea rămâne în greva foamei, ei ce fac, unde se duc? Cine îi va lua să facă același lucru pe postul lor?
Nici măcar Ghiță?
Păi acolo n-ar face același lucru. S-ar duce la Ghiță, dar ar face ce a făcut Ciutacu, adică s-ar îngropa. Ciutacu s-a dus la RTV crezând că-i vine audiența de la Dumnezeu. El în primele zile parcă și văd că îi înșira pe toți și le zicea că el vine de la Antene. Cariera lor e încheiată acum, nu mai poți să-l vezi pe Badea ca VJ la o televiziune de muzică ori să prezinte o emisiune de bucătărie. Am și citit acum că-l înjura pe unul la radio, el nu-și mai aparține. El, ți-am mai zis, e o râșniță care o să meargă, până o să se strice, sau până o să intre Voiculescu la închisoare. Apropos, pe Voiculescu știi cum îl văd în pușcărie? Exact ca pe Copos, plângând. Bine, Copos se și laudă, ca prostul, că plânge.
Publicat în AC, nr. 11
