De la 1 ianuarie 2015, cei care vor să-și cumpere cartele pre-pay de telefonie mobilă vor fi obligație să-și dea datele personale, complicând aiurea o metodă simplă de-ați face rost de o metodă rapidă de comunicare. Evident, ni se va spune că masura e menită să oprească traficanții de droguri, proxeneții și, eventual, teroriștii care vor să amenințe securitatea națională. Mai mult, orice provider public de Internet wireless (trebuie să fie persoană juridică), va fi obligat să-ți ceară niște informații (gen e-mail, etc.) înainte să-ți dea drumul la navigare online. În cazul ăsta, parcă-l și aud pe Sebi Ghița cum ne spune că trebuie să ne păzim de hackeri periculoși. Care vor fi efectele reale ale acestei legi geni(t)ale, puteți citi în rândurile de mai jos:
Să zicem că ești traficant de narcotie, carne vie sau teorist și ai un plan dubios. După vânzare de droguri la minori sau cine știe ce crimă îngrozitoare, ciordeala unui telefon mobil în autobuz cred că pare ceva de-a dreptul banal. Până la urmă, de ce să comiți infracțiuni în numele tău, când poți să o faci în numele unui pensionar care-și folosește molecularul ca să vorbească cu nepoții. Astfel, dragi cititori, după 1 ianuarie 2015 ne va trebui un buzunar special pentru smartfonul din dotare, dacă nu vrem să ne trezim cu mascații la ușă.
În plus, nu știu dacă domnul Cazanciuc e conștient de această realitate, fiind doar ministrul Justiției, dar există cărți de identitate false. E adevărat, eu nu știu de unde să-mi cumpăr așa ceva, dar sunt convins că un infractor cu ștate vechi are cel puțin trei prieteni care-i pot să-i facă rost, în caz că vrea un număr de telefon sigur de unde poate să-și comercializeze ultimul transport de biluțe cu heroină.
Pentru omul de rând, ne-hacker, care vrea să-și verifice un amărât de e-mail în timpul mesei de prânz, a două măsură a legii visurilor lui Ghiță echivalează cu un miliard de conturi la McDonalds, City Grill, KFC sau orice alt restaurant. Pentru un hacker versat, orice router wireless, privat sau public, nu-i greu de spart. Ca să nu mai vorbesc de minunea numită Virtual Private Network sau browsing anonim prin Tor.
Totuși, există și ceva amuzant în toată tărășenia asta: îmi și imaginez SRI-știi care trebuie să se uite pe liste de conturi înregistrate pe adrese de e-mail de tipul sau .
În concluzie, mai multă bătaie de cap pentru cetățenii corecți și niște mici complicații extrem de surmontabile pentru infractori. Asta-i scopul oricărei legi bune, nu?
