De parc-ar vrea să nu treacă o zi fără să ne întrebăm dacă el e una și aceeași persoană cu apărătorul statului de drept de acum câțiva ani, Traian Băsescu s-a trezit – mă refer, evident, la sensul figurat al termenului – acum să-i ia apărarea altui demnitar prins cu mâța-n sac și antemergător ilegal la poartă: Tiberiu Nițu. Care, în opinia fostului prim marinar al țării, ar fi fost fraier că a cedat ”unui șantaj”. O țară întreagă îi bate obrazul acestui ține-cal al fostului premier Ponta că a folosit abuziv coloana de polițai, ca și colegul lui, Găbițu Oprea, numai Băsescu se apucă acum să-i ia apărarea. Mai știți pe vreun penal, corupt sau mafiot pe care Băsescu n-a apucat încă să-l ”reevalueze”?
În opinia lui Traian Băsescu, procurorul-general e și el un pui de șmecher și, deși legea nu prevedea, avea totuși dreptul la escortă de lux, ca toți șmecherii din România. Iar Băsescu invocă și motivul: Nițu era băiat bun și modest, căci, deși avea dreptul s-o facă, nu a cerut casă moca de la stat, ci a preferat să facă naveta de la Ploiești, unde locuiește, la București. Și știți dumneavoastră, ne întreabă fostul președinte, câte accidente sunt, zilnic, pe DN1? În fiecare zi nu se poate să nu se lase cu morți. Ei, dacă nu mergea domnul Nițu fără nino-nino în frunte, ci lua microbuzul, mașina personală sau mergea cu ”ia-mă, nene”, poți să știi că nu-l făcea și pe el pilaf vreun zevzec pe șosea? Probabil că din cauza asta Băsescu nici nu mergea deloc pe DN1, ci lua direct elicopterul: dacă venea vreun bizon cu bemveu de pe contrasens și-i rupea fâșul?
Ca să nu avem impresia că îi ia partea lui Nițu fiindcă l-ar aprecia, Băsescu îi face și o caracterizare specifică, numindu-l ”o pată de grăsime pe un perete”. Dar grăsimea, din câte știu, e bună, mai ales înainte de-un șpriț, am văzut eu la Discovery că acoperă stomacul cu o peliculă și nu mai intră alcoolul în tine ca-n brânză, deci nu te mai îmbeți. Așa că jignirea asta pare, mai curând, o laudă. Altul pare a fi, mai curând, motivul pentru care Băsescu, în tradiția cu care ne-a obișnuit de când nu mai e președinte, l-a reevaluat pe Nițu. Cu Nițu procuror-general, chiar dacă era chemat la Parchet să dea declarații ”până-mi venea acru”, zice Băsescu – deși asta s-ar putea să fie și de la fiere, domnule președinte – era puțin probabil ca fostul șef de stat să pățească lucruri. Erau ca un fel de Tom și Jerry: se trozneau, se duelau, dar finalul era cu happy-end. Cam cum s-a întâmplat și cu relația Băsescu-Ponta. Nițu fiind un alt grăjdan al lui Ponta, cel mai bun dușman al lui Băsescu, era evident că duelul ăsta era de fațadă și fostul președinte n-ar fi pățit niciodată nimic, câtă vreme Nițu era procuror-general. Pe când, cu un alt procuror, care n-ar fi amic cu amicul Ponta, nu poți să știi…
Dar acum domnul Băsescu poate dormi liniștit: în locul lui Nițu n-a venit vreun Eliot Ness, fără mamă și fără tată, ci tot o sculă a sistemului: Bogdan Licu, un securist de omenie, școlit la Academia de doctori-securiști a lui Oprea și cu facultatea făcută la ”parti”. Exact ca o altă persoană pentru care președintele s-a făcut luntre și puncte… știe dumnealui.
