Cozmin Gușă, Diana Șoșoacă și George Simion și-au unit forțele pentru a forma ceea ce unii ar numi „triunghiul suveranist”, iar alții – „Festivalul Național de Suveranisme și Șoșonete”. Acești trei șoșoneți ai patriotismului intens au decis că, pentru binele României (sau măcar pentru binele lor), ar fi momentul să stabilească cine dintre ei merită să fie următorul șef de stat.
Gușă, Simion – Adevărați titani ai suzeranismului…
Cozmine, mă gândesc că ar trebui să facem și un sondaj, să vedem cine e mai suveranist dintre noi. Și, poate, cine are cele mai multe like-uri pe Facebook.
Cozmin Gușă, cunoscut ca un maestru al transformărilor politice și al discursurilor învăluite în ceață, a decis să-l abordeze pe George Simion pentru o întâlnire istorică. “George,” i-a spus Gușă cu gravitatea unui strateg care tocmai a descoperit cum să sugi și să n-o dai în diabet, “trebuie să ne unim forțele suveraniste! Propun să discutăm serios despre cine dintre noi va candida la prezidențiale.”
Simion, cu energia lui caracteristică de lider al unui festival de rock politic, a ridicat din sprânceană. “Cozmine, mă gândesc că ar trebui să facem și un sondaj, să vedem cine e mai suveranist dintre noi. Și, poate, cine are cele mai multe like-uri pe Facebook.”
Gușă a zâmbit enigmatic, ca și cum ar fi știut un secret despre numărul de conturi false de pe rețelele sociale. “Bine, George, dar să nu uităm că adevăratul suveranist nu se măsoară în like-uri, ci în cât de mult poate învârti vorbele fără să spună nimic concret. Dacă ne ținem bine, poate dăm naștere unui nou partid: Partidul Suveraniștilor cu Ștaif. Sau, dacă preferi ceva mai cu greutate, Partidul Șoșonetelor Românești.”
Simion a râs zgomotos, dar apoi s-a oprit brusc. “Dar, Cozmine, tu chiar vorbești serios?”
George, în politica noastră, cine mai poate face diferența?
Șoșoacă – Regina „șoșonetelor” și candidata auto-proclamată
Diana Șoșoacă, cunoscută pentru abilitatea sa de a transforma orice situație într-o dramă națională, nu putea să rateze ocazia de a-și revendica tronul suveranist. Deja convinsă că e aleasa destinului, Șoșoacă și-a exprimat dorința de a fi candidatul unic la prezidențiale, subliniind că „unirea forțelor” ar putea aduce o victorie naționalistă zdrobitoare. Dar, sincer, nu putem să nu ne întrebăm: dacă Șoșoacă ar câștiga, România ar deveni un regat al șoșonetelor?
Întâlnirea celor 3 la o cafenea discretă din case de conspirație SIE (serviciul de informații externe)
Gușă: (cu un aer serios, dar nu prea) “Dragii mei, am venit astăzi aici să discutăm ceva cu adevărat important pentru viitorul țării. Cine dintre noi va fi următorul președinte? Propun să alegem pe cel mai suveranist dintre noi!”
Șoșoacă: (întrerupând brusc, cu o voce tunătoare) “Eu, evident! Eu sunt singura care poate salva România de influențele externe, de 5G, de reptilieni și de toți cei care vor să ne ia țara! Și să nu uităm de vaccinuri!”
Simion: (cu un zâmbet diplomatic, încercând să fie calm) “Diana, stai puțin. Nu te mai ambala așa. Trebuie să facem un sondaj sau, mai bine, să vedem cine are mai mulți susținători pe Facebook. Plus că trebuie să ne unim forțele, nu să ne luptăm între noi.”
Șoșoacă: (cu o privire aspră) “George, sondajele sunt manipulate! Adevărul e clar: oamenii vor pe cineva care să spună lucrurilor pe nume, să strige, să lupte cu toți dușmanii invizibili. Să fie o forță a naturii! Și acea persoană… sunt eu!”
Gușă: (cu un zâmbet subtil) “Diana, nu ne îndoim de energia ta… explozivă. Dar hai să ne gândim strategic. Ce-ar fi să facem un concurs de cine ține un discurs mai… criptic? Să vedem cine reușește să vorbească 30 de minute fără să spună nimic concret. Cred că eu am șanse mari aici!”
Simion: (încercând să tempereze atmosfera) “Bine, dar ce facem dacă amândoi vorbim și lumea adoarme? Cum mai câștigăm alegerile așa?”
Șoșoacă: (cu o scânteie în ochi) “Eu n-am nevoie de cuvinte goale, George! Eu pot ridica oamenii doar prin prezența mea! Dacă mă uit urât la televizor, ratingurile explodează! Și, să fim serioși, cine nu ar vrea o președintă care poate transforma o simplă cafea într-o luptă pentru suveranitatea cafelei românești?”
Gușă: (încercând să păstreze un ton conciliant) “Diana, George, cred că am găsit soluția. De ce nu facem o rocadă? Eu devin președinte pentru că am experiență, Diana devine vocea puternică a națiunii, și George, tu rămâi cu tineretul și like-urile. Fiecare cu specialitatea lui!”
Simion: (râzând) “Cozmine, cumva am senzația că planul tău înseamnă că tu câștigi în orice scenariu.”
Șoșoacă: (răspicat) “Așa nu merge, băieți! Eu sunt aici pentru țară, nu pentru combinații! Vreau să fiu președinte, să dau ordonanțe de urgență pe bandă rulantă, să schimb legile, să mă asigur că România rămâne suverană și că nimeni nu îndrăznește să se pună cu noi! Și dacă nu se poate, ei bine… atunci măcar o șoșonetă la Cotroceni să fie!”
Gușă: (cu un zâmbet fin, ca și cum și-a dat seama de ceva important) “Bine, Diana, ai dreptate. Deci, să ne pregătim: Șoșoacă președinte, Simion șef de campanie, și eu… eu să mă ocup de strategia pe termen lung. În fond, cine va râde la urmă va fi… toată România.”
Simion: (ridicând un pahar imaginar) “Pentru suveranitate, pentru România și pentru… șoșonete!”
Șoșoacă: (cu o privire triumfătoare) “Și pentru că nu-i nimeni ca noi!”
