Pe la începutul lunii iunie, B1 TV specula că “scaunele” lui Vasile și Bleaga “se clatină”. Adică centralizarea rezultatelor de la alegerile locale care au confirmat prăbușirea liberalilor din topul preferințelor cetățenilor, își cerea căderea capetelor unor responsabili. Iar sursele politice de la acea vreme ziceau, anonim, că există mai multe voci din PNL care cer demisia copreședinților PNL Alina Gorghiu și Vasile Blaga. Și Vasile, și Bleaga, sunt responsabili de prăbușirea noului PNL, dar au știut să-și împacheteze discursul post-electoral în așa frumoase cuvinte, încât toată lumea a aflat că partidul condus de bicefal a câștigat cea mai grandioasă victorie a sa din multiseculara-i existență de la 1848 încoace…
Este evident faptul că, în anul de grație 2016, vechiul PNL se zbate în lipsă de lideri, dar vechiul PDL nu. Mai mult, vechiul PDL, bine migrat în PNL are și partid (membri), și lideri. Ori vechiul PNL, prin migrațiile la ALDE și la PSD și-a cam epuizat numărul de membri. Lideri oricum n-a prea avut vreodată.
Revenind, despre Blaga se zicea că va candida pentru un nou mandat de senator, dar nu și pentru o funcție de președinte al partidului la Congresul așteptat pentru 2017. Despre Gorghiu nu se spunea nimic. Nici măcar că o să nască. Așa că, după mine, Gorghiu este element de umplutură, iar take-overul PNL de către vechiul PDL era în plină desfășurare încă de atunci.
De altfel, mai lunile trecute se zvonea că Blaga îi va lua locul
La bursa zvonurilor, situația din noul PNL arată cam așa: vechii pedeliști vor lua gâții la vechii peneliști și viceversa. Cât timp Alina Gorghiu și Vasile Blaga sunt considerați consumați la pachet și tot mai mulți liberali le doresc retragerea, se caută “omul providențial” care să-i înlocuiască, dar majoritatea celor care cred că dețin influență în filialele lor stau și așteaptă. Oricum la capitolul “se dă”, avem imaginea făcută praf a PNL ca partid puternic de opoziție și criza de lidership. Așa că fiecare dintre liderii cu influență și diversele facțiuni din noul PNL se reorganizează și-și optimizează șansele în timp ce se plâng că nu au figuri notabile în partid care să-și asume conducerea acestuia. Cum ziceam, de aici pornim. Drept dovadă, avem și tentativa de racolare a lui Cioloș în PNL, de către Gorghiu.
Să deschidem o paranteză și să vedem ce “personalități” a pierdut vechiul PNL până acum, în urma fuziunii cu PDL (plus diverse alte motive, unele de natură penală): Crin Antonescu, pierderea tututor funcțiilor politice de către Ludovic Orban, plecarea din partid a unor lideri din eșalonul doi precum Varujan Vosganian, Norica Nicolai. Lor li s-au adăugat retragerile cauzate de problemele cu justiția a unor lideri precum Andrei Chiliman sau Dan Motreanu, ultimul fiind singurul produs creat și crescut special pentru a deveni președintele partidului, la un moment dat. Mai mult, figurile noi pe care liberalii au încercat să le promoveze la nivel național, precum Cristian Bușoi sau Ovidiu Raețchi au fost prea puține și neconvingătoare din punct de vedere al potențialului electoral. Toate aceste pierderi și evoluții au generat un vid de reprezentare liberală la vârful PNL.
Un vid de care veteranii vechiului PNL vor să profite
Anul trecut aceștia au făcut pasul înapoi, într-o tentativă a conducerii de partid de a-și crea o nouă imagine și a face loc așa-zisei generații tinere. În tot acest timp, Marian Petrache și Teodor Atanasiu au stat și au așteptat. Pentru ei nimic nu s-a schimbat: oamenii lui Blaga sunt considerați tot “băsiști” – iar marea teamă a lor este (și s-ar putea să aibă dreptate) că noul partid ar putea fi cedat la un moment dat în mâinile fostului șef de stat. Pe această temere lucrează Teodor Atanasiu și oamenii săi. Sunt identificați nemulțumiții, cei care au fost îndepărtați din structurile locale de conducere prin decizii de la centru, exploatate toate slăbiciunile, făcute promisiuni pentru listele partidului la parlamentare. Susținut de vechea gardă, Atanasiu nu a făcut niciun secret că-și dorește puterea la Congres.
Așa că, pentru lupta împotriva lui Atanasiu sunt scoase la înaintare zvonurile privind liderii din filialele din Ardeal care ar putea să preia conducerea PNL. Voturile din Ardeal cântăresc greu la orice congres, iar situația bicefală a acestor filiale tocmai ce a fost tranșată prin impunerea unor lideri unici care ascultă direct de București. Nimeni dintre cei care vor acum să păstreze actualul raport de forțe în partid nu a uitat modul în care, în vara lui 2014, Atanasiu i-a chemat pe șefii organizațiilor județene la el acasă, în Alba-Iulia, pentru a dirija voturile de la congres pentru Klaus Iohannis și împotriva lui Crin Antonescu, care încerca să revină în cursa pentru Cotroceni.
Și-acum citim cu alți ochi informația cum că Emil Boc se gândește să intre în bătălia pentru șefia PNL
Surse din PNL susțin că se pregătește un congres al partidului la care să fie aleasă o conducere nouă, din care să fie îndepărtați atât Vasile Blaga, cât și Alina Gorghiu, care au demonstrat, susțin liberalii, că nu pot duce o campanie eficientă și nu se bucură de o imagine favorabilă în rândul electoratului. Din noua conducere ar urma să facă parte lideri care, la locale, au obținut rezultate peste media partidului, printre ei fiind primarii marilor municipii din Ardeal: Emil Boc (Cluj-Napoca), George Scripcaru (Brașov), Ilie Bolojan (Oradea), Mircea Hava (Alba-Iulia) și Gheorghe Falcă (Arad). Emil Boc, așa cum a făcut dintotdeauna, stă în expectativă, evită conflictele cu colegii din PNL și așteaptă limpezirea apelor. Aceleași surse vorbesc despre o intenție a primarului Clujului de a prelua șefia PNL, dar așteaptă să i se solicite acest lucru. Așa a procedat în trecut și cu candidatura la Primăria Cluj-Napoca, când a amânat anunțarea publică a deciziei până în clipa în care a devenit de necontestat, fiind evident că este singurul care își dorește și poate obține un rezultat favorabil, atât în competiția internă din partid, cât și la urne. Acum, scorul extrem de bun scos la locale și experiența politică (inclusiv faptul că a fost prim-ministru și președinte interimar al PD-L), îl recomandă drept unul dintre pretendenții cu șanse reale să-l răstoarne pe fostul său partener, Vasile Blaga. Cel care a condus, din poziția de secretar general și apoi de președinte executiv, toate campaniile electorale ale PD-L și, acum, PNL.
Dar, cum v-am promis de la început, să vă prezint și scenariul meu
Din ceea ce îmi amintesc că s-a dorit să fie cândva un proiecte pe mai mult de zece ani în pe atunci Partidul Democrat: adică o variantă de continuitate pe 20 de ani cu tandemul Traian Băsescu, președinte al României pe zece ani și Emil Boc, primar la Cluj-Napoca și președintele PD, apoi președintele României pe alți 10 ani. Dar a venit criza din 2008, după dezmățul pe bani publici al liberalilor conduși pe atunci de Călin Popescu Trădătoriceanu și amicul său din umbră Dinu Puturiciu, iar Stolojan nu a vrut să fie premierul de sacrificiu al lui Traian Băsescu. Așa că a fost sacrificat Emil Boc și proiectul care se întindea pe mai bine de douăzeci ani în care, primarul municipiului Cluj-Napoca, mai curat și mai uscat, mai fără probleme penale decât oricine altcineva, și-ar fi luat locul la Cotroceni, după cei zece ani de mandat ai lui Traian Băsescu.
Acum s-ar putea să-l vedem din nou scos în față pe Emil Boc. În fața unui PNL care nu mai este de multă vreme același PNL care a făcut Uniunea Social Liberală cu PSD – deci cu mari șanse de a prelua conducerea. Și, apoi, cu mari șanse de a face o alianță cu Traian Băsescu împotriva PSD+ALDE la alegerile parlamentare. Și, în funcție de rezultate și majorități, de purificări de imagine și alte pupături în piața Independenței, cu mari șanse la următoarele prezidențiale.
Articol apărut în Academia Caţavencu, nr. 12 (1211) – 12-25 septembrie 2016
