Ştim din filme că o dragoste adevărată e una cu năbădăi. Că doară de la ginta latină ne tragem cu toţii, şi telenovelele aferente. Cei doi lideri la vedere ai USL-ului s-au hotărât să ne zădărnicească profeţiile politice. Aşa că au dat-o în culise la pace, după fricţiunile publice cu înfoieri de coadă. Chiar dacă unii mai afurisiţi (nu şi noi, cei de la Academia Caţavencu) ar spune că ambii sunt atinşi doar unilateral de aripa latină, chestiunea are relevanţă doar în studiile sociologului Vadim; departe de noi astfel de gânduri, neconcludente pentru un spaţiu în care s-au dospit multe ingrediente etnice pentru a rezulta făloşenia daco-latină de azi.
Din nou fidelii parteneri şi-au reînnoit jurămintele, la un scurt pe holurile aeroportului de unde Crinul prezidenţial tocmai îşi lua zborul, cu treburi programate, spre Elveţia. Suntem siguri că respectivele sarcini sunt de interes naţional, Ţara Cantoanelor fiind renumită pentru organizarea administrativă şi cultul referendumului în deciziile politice. Unde în altă parte poţi obţine o mai elaborată consultanţă în ce priveşte reorganizarea teritorială şi întrunirea cvorumului la consultările populare? Dacă legăm asta şi de vizita baro…metrului politic PSD Dragnea în la fel de disciplinata Suedie, ni se mijeşte ceva ca o speranţă de mai bine; că vom începe să ne lepădăm de magie neagră la alegeri şi vom înfige, în sfârşit, ţăruşii în inimile strigoilor electorali. Dar asta după ce scapă naţiunea de bântuirile daimonului Băsescu, cel mereu la subsuoară cu dosarele X ale adversarilor politici.
Iarăşi ar putea unii să gândească răutăcios şi neprincipial, gândindu-se la paradisul bancar elveţian. Personal, resping hotărât astfel de insinuări, ultimele depuneri în băncile helvete fiind făcute de patriotul Ceauşescu, şi alea în producţia record de ştiuleţi la hectar, că bani nu s-au (re)găsit niciodată. Nu oficial, se ştie doar că mogulii mediatici cu carnetul PCR în sertar şi-au construit imperiile doar prin muncă, spirit managerial şi caşcaval cărat la turci în anii de început ai recapitalizării României.
Dar am cam intrat în labirint şi uitarăm de unde am plecat, vestea bună a împăcării. Membrii cuplului, prin declaraţiile celui mai prim dintre ei, Victor Ponta, ne asigură că de acum încolo disensiunile se vor rezolva numai în cadru privat, aşa cum a propovăduit dintotdeauna tătucul Iliescu. Şi cum, probabil, a insistat până la înroşirea wirelessului Profesorul Coaliţiei, alarmat de posibila împrăştiere a oastei antibăsiste fără a fi atacată, ca de obicei, de la Cotroceni. Ni se oferă promisiuni ferme de colaborare în continuare, pe principiul “fă-te frate cu orice drac, să-i vii tiranului de hac”.
Ce să zicem, totul e bine când se sfârşeşte cu bine, pupat toţi Piaţa Victoriei şi bătălia merge înainte cum o ştiam şi cu protagoniştii cunoscuţi. În ce priveşte cealaltă tabără, îmi sugerează o scenă din Popeye Marinarul când acesta, izolat în faţa unei mulţimi de bătăuşi potrivnici, se înfoaie în pipă şi întreabă chicotind: “Hei, nu vă e frică să umblaţi aşa singuri?!” Orice s-ar spune, o să fie tare urâtă viaţa noastră politică fără hăhăiala băsistă. Asta dacă îl îmbarcă şi pe el galera DNA-ului, înainte de a deveni Popular!
Exclusiv online
